Azi, când S-a născut Isus, Cel de oameni mai presus, Vă urez de mii de ori, Fericite sărbători! Cel născut azi să ne-ajute Să-avem pace şi virtute, Zi de zi să fim mai buni Şi la rău să fim imuni!
Vă urez de mii de ori,
Fericite sărbători;
Domnul Bun să vă ajute,
S-aveţi tot ce vreţi, virtute,
Fericire, sănătate,
Să aveţi noroc în toate,
Să aveţi şi munţi de bani,
Şi acum şi… La Mulţi Ani!!!
Nu mai e cum îl ştiam, Când eu copilaş eram; Moş Crăciun cel durduliu Astăzi e un pic zurliu: Îi cam place să se-mbete, Ba chiar se şi dă la fete…
din poiată
Mulţumit nu-i niciodată.
Las' că vine el Ignatul
Şi-i arată lui băiatul!...
Nicio grijă el nu are:
Zilnic eu îi dau mâncare,
Îi dau apă ca să bea,
Îl tratez cu o cafea,
Bălegarul i-l rânesc
Şi de hoţi eu îl păzesc.
Dar în ziua de Ignat,
Îi cer plata răspicat.
Alelei femei, bărbaţi, Eu vă rog să mă-ascultaţi: Azi e ziua de Ignat Şi mă vreţi sacrificat, Să mă faceţi preparate, Fel şi feluri de bucate. Cine-o vrea afumătură Să ajungă-o murătură!* Cine mâncă cabanos Să devină băşinos! Cel ce mâncă caltaboş...
Frunză verde busuioc,
Ţine minte, om cuminte:
Au nevoie de noroc
Cei ce n-au destulă minte.
Un proverb ne spune-n grai:
"Prost să fii, noroc să ai!"
Prost să fii, spun eu, stiharul,
Dar să ai noroc cu carul.
Alţii, cum e semnatarul,
N-au noroc nici cu paharul;
S-au născut făr' de noroc,
N-au avut şi n-au deloc.
Spune-o veche cugetare:
Omul bun noroc nu are;
Nici eu n-am avut vreodată,
Bată-l Dumnezeu să-l bată.
Chiar de eu sunt un om bun,
N-am putut să îl îmbun,
Ca să vină şi la mine,
Şi să-mi facă câte-un bine.
Spus-au oameni înţelepţi,
Vine când nici nu te-aştepţi
Şi, chiar dacă-i cânţi în strună,
Pleacă fără să îţi spună.
Norocul e ceva bizar,
El nu se vinde la bazar;
El nu se vinde nici în piaţă,
Precum legume-o precupeaţă,
Şi-n niciun fel de magazin,
Ca nestemate, haine, vin.
Ah, ce viaţă, dulce viaţă,
Când norocul te răsfaţă!
Dar, cum spune în popor,
Norocelu-i schimbător.
Précum spus-a proorocul,
De când lumea, ştiţi, norocul,
Deseori şi-l face omul,
Cum altoiul face pomul;
Dar, cum spune cântecelul,
Tre' să vrea şi norocelul.
Norocul e capricios
Şi un amic neserios:
Nu-ţi face când vrei tu pe voie,
Te lasă baltă la nevoie.
Au spus unii, în cântare,
Că norocul e o floare,
Şi-au mai spus şi că norocul
Nu ar creşte în tot locul.
Frunză verde de sulfină,
El nu creşte în grădină
Şi, spun clar, pe româneşte,
Că nici în ghiveci nu creşte.
El nu creşte nicidecum...
Au spus-o oameni mari, isteţi:
I-ajută pe cei îndrăzneţi,
Pe oamenii ce-s curajoşi,
Pe cei ce-s harnici, serioşi,
Pe-aceia care sunt şcoliţi,
I-ajută pe cei pregătiţi
Ca, oricând vine, să-l primească
În viaţa lor şi să-i zâmbească.
Dacă el s-ar vinde-n piaţă,
Cum se vinde-orice verdeaţă,
Fără dubii, dragul meu,
Zău că-aş cumpăra şi eu!
trăieşte
Doar cât timp iubeşte,
Cât timp dăruieşte
Şi cât timp primeşte.
Iar în rest, cât poate,
Inima doar bate...
Bărbaţii pot avea harem,
Plin de cadâne la cherem,
Dar aţi văzut vreo musulmană,
Chiar de ar fi ea şi sultană,
Voi aţi văzut vreo femeie
Harem să aibă, sau să vreie?
Întreb, deci, fără răutate:
O, unde eşti EGALITATE?...
