Cândva...,
de la sine,
rotiri stelare,
s-au aprins,
cercuri,
străluminând,
tăceri,
și
nemărginite,
veșnicii.
Cândva...,
de la sine,
planeta mea,
a ars,
cuptor încins,
Dar...,
rotunjind,
gerul galactic,
a...
Poezie de Constantin Obadă despre jocuri, față, apă, zbor, râs, eternitate, lume, dor, zi de naștere, soareCa și zilnica chemare,
Către nobile speranțe,
Eu, trudesc, ca fiecare,
Adevăr, să torn în stanțe.
Și mă simt atât de bine,
Când îmi crește albă floare,
Când îl leg pe azi, de mâine,
Ca un soare, de alt soare.
Greu, m-am desprins,
Din faldurile tale,
Și greu, am aflat,
Cine... și cât, ești,
Cine... și ce, sunt.
Ca să privesc stele,
Mi-ai pus proptele,
Cu iscusință de olar,
fiecare mădular,
l-ai tot rotit,
până când...
am...
Poezie de Constantin Obadă despre obiceiuri, perfecţiune, copii, înțelepciune, pământ, lacrimi, acasă, lașitate, inimă, ochiPe voi..., surate stele,
V-am iertat..., ce să fac,
Așa-i românul,
Mai uită..., mai lasă...
De! O-ți fi avut și voi,
Imponderabilitățile voastre...
Mă rog..., concepții de astre.
Dar..., ascultați...
Cel mult, într-un mileniu,...
Poezie de Constantin Obadă despre așteptare, dumnezeu, stele, cugetare, geniu, oameni, măsură, noroc, uitare, copiiDin nemărginita boltă,
Cu seninuri și revoltă,
Simt fluvii de lumină,
Care trec, care se-mbină!
Din natura omenirii,
Cu iubiri în floarea firii,
Simt ades, o ironie,
Ce se crede, simfonie.
Din eterna lumii artă,
Cu dureri...
Poezie de Constantin Obadă despre muzică, ironie, revoluție, conflict, bunul simț, simț, artă, artă fotografică, durere, naturăÎn tării cătam,
Nopțile târzii,
Norocirea mea,
În vreo biată stea...
Anii mei,
treceau,
resemnați,
pribegi,
frică de arici!
Mi-i vânau,
vulpi versate,
în verva vremii!
Am strigat de durere,
până și la voi, stele....
Poezie de Constantin Obadă despre stele, tristețe, noapte, frică, mândrie, durere, lacrimi, nume, zi de naștere, inimăCând eram..., de-o șchioapă,
Și..., gândeam, doar..., papă,
A mamei credință,
Cu..., mare iscusință,
Duioasă mi-a spus:
„ Dumnezeu, vede, de sus.
Supunere și ascultare,
Celui..., care are ”.
Că norocul vieții mele,
Licărește,...
Când am venit pe lume,
Măicuța..., anume,
Mi-a pus în copaie,
Buclucuri..., o droaie.
O tragică soartă,
Pe drumuri, de artă,
Aș fi ales..., cică, condeie,
Zicea așa..., biata femeie,
Blestemând o Zee.
Odată..., când eram mai...
Poezie de Constantin Obadă despre critică, critică literară, râs, rușine, uitare, femeie, artă, artă fotografică, moarte, ploaieNu de multă vreme, încoace,
Unii... „ ce-au ” cu ținte-n straie,
Joacă bărbi, s-admire... „ moace ”,
Filosofi, cu gânduri paie.
Mintea lor..., o fantezie,
Gusturi, aburi de cognac,
Gălăgioși..., o berărie,
Harnici..., à la......
Poezie de Constantin Obadă despre filozofie, fantezie, sublim, minte, râs, vreme, cugetare, stele, cer, viațăStele..., adorate,
Or luci, curate,
Iar cele visate,
Pure, nestemate,
Păsări călătoare, măiestrii... pripite,
Vor în grabă tronul, zeilor galactici,
Ca să-și facă roze, zile sibarite,
Îndrăgesc Mecena, cu subtile tactici.
Oare..., când la teatre, tinere talente,
Or veni..., modeste, cum au mai venit......
O prisacă, poți s-aduni,
Dacă scazi, pe rușinoase,
Dintre, cele arțăgoase,
Noi proverbe, dau ocol,
Cu tupeu, de Si-bemol,
Cei cu barbă, joacă rol,
Cele stele, rușinoase,
Ruginite și... pioase,
Cu durerile-nrudite,
Se revoltă, pe...
Poezie de Constantin Obadă despre viziune, cădere, revoluție, speranță, durere, pietre, dorință, sânge, rău, steleStele... adorate,
Roiesc și la teatru,
Joacă... o steluță,
Și stau alte, patru.
Stau și câte șase,
Din cele..., duioase,
Dacă vine-o ciută,
Cu idei..., o sută.
Tinere comete,
Urlă a bătaie,
Vechile planete,
Se sting, în...
Despre... Selene,
nota bene,
C-o lumină pământie,
I-am prins fața-n mii de chipuri,
Soarele, blând, dezmiardă pe „Se”,
Poeți o mai cântă à... „lene”,
Dar... timpul hâtru, decide:
Et impera, et divide...
Na, c-am comis o crimă,...
Poezie de Constantin Obadă despre greșeală, lene, crimă, infractori, poeți, sfinți, speranță, soare, timp, fațăA gândirii stea,
cu dioptria,
lumii,
mângâie,
cosmonezia mea,
sticlind oaze,
pe Căi Lactee,
în oceanul tăcerii,
nemărginite,
unde roiți,
veșnicia...
voi,
adorate și visate,
stele mici și stele grele,
Saturnele cu inele...
Eu port, în suflet, o fântână,
Dintr-o eternă primăvară,
Conturul ei umbros adună,
Strămoșii, la un sfat de țară.
Eu port, în suflet, o fântână,
Dintr-o freatică poveste,
Cu stihurile de la stână,
Și tril de buciume, pe creste....
Poezie de Constantin Obadă despre sfat, suflet, strămoși, povești, țară, jocuri, primăvară, apă, lume, poezieFunigeii..., leagă zarea,
Ape..., cară mâl, în prunduri,
Greu..., pescarii, trag răbdarea,
Sclipitoare, din afunduri.
Vântul..., joacă pe șosele,
Stolurile de frunzare,
Nopți..., tăcute, fără stele,
Triste..., zile, fără soare....
Astmatic..., șuieră pe straturi,
Cu-nvolburări, ce nasc fiori,
Un vânt, viclean, pornit în salturi,
Să sfâșie..., firave flori!
Cu vaiet surd, din vrejuri goale,
Plâng trandafirii..., pe alei,
Că soarele, s-a tras din cale,
Și...
Poezie de Constantin Obadă despre bătrânețe, inocență, flori, grădină, viclenie, povară, soare, tinerețe, toamnă, moarteMii de versuri, bat aripe,
Ca să prindă vieții, clipe!
Eu..., le scapăr vremi, din ape,
De-ntuneric..., să le scape!
Sar..., din gânduri, sclipitoare,
Versuri..., pline de candoare,
Eu..., le prind sensul, anume,
Să vibreze-n...
Dealul meu..., dospea în pântec,
O..., tăcere, galbe, pală,
Beznă, dornică să soarbă,
Lumea, razelor solare.
Dealul meu..., cu fața verde,
Avea, barbă de mătase,
Mană dulce, roi de turme,
Truditorilor, culcușuri.
Dealul...
Poezie de Constantin Obadă despre istorie, păcat, tăcere, umbră, salariu, zi, noapte, lună, față, zi de naștere
