Poezii de Constantin Obadă despre Grădină, pagina 5

104 poezii de Constantin Obadă despre grădină
Constantin Obadă Poet și actor român

În dorul vremii!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

În dorul vremii am săpat,
Să crească floarea răzvrătirii,
Parfumul ei înmiresmat,
Să lege suflete iubirii.

Din mii de nopți am prins lumini,
Le leg cu noi apoteoze,
Vieții vise de grădini,
Iar morții cântece mai roze.

02 nov 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Chiar și-n cântecele mele! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Chiar de mugurii dau floare,
Fermecați de primăveri,
Eu sunt lumii călătoare,
Iarnă care caut veri.

În grădina vieții mele,
Multe ramuri moarte zac,
Ploaie neagră de surcele,
Zilnic prind să mă desfac.

Repictez a lumii...

02 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Eu amăgesc pe fiecare! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au fulgerat elanul verii,
Cu farmec dulce, nevisat.

De ce în van sunt reaprinse,
Acele tainice iubiri,
De fapt rămân de dor prelinse,
Cristale triste-i amintiri.

De...

28 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Amurg!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cohorte de lumină,
Acuma solitare,
Mai rumenă-n grădină,
O ultimă cărare.

Și ultima cărare,
în sufletu-mi ce plânge,
Că zi de zi dispare,
Și-n negură se stinge.

Din negură se lasă,
Iubirea pe pământuri,
Mormânt ruini-n...

02 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Eu cern! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

E drept că sita mea nu-i nouă,
Că cern în ritmuri decadente,
Dar toate boabele de rouă,
N-or străluci flori indecente.

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Cu aste mâini!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cu aste mâini eu am săpat,
La temelii de vremuri,
Și cu sudoare am udat,
Dar ce ai..., parcă tremuri?

Din noapte am creat lumină,
Vieții grea apoteoză,
Cum ești rodul în grădină,
Am împletit cununi de soare.

01 nov 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Eu amăgesc pe fiecare! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori ce mor striate,
Au fulgerat aleanul verii,
Cu farmecele deocheate.

De ce în van sunt reaprinse,
Acele tainice iubiri,
De tot rămân de dor prelinse,
Cristale tristei amintiri?

De ce...

28 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Chiar și-n cântecele mele! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Ramuri multe, moarte zac,
Prin grădina vieții mele,
Zilnic, prind să mă desfac,
Ploaie neagră de surcele.

Primăveri cu mii de cercuri,
Repictăm cu floare albă,
Poame dăm de multe feluri,
Și râdem de câte-o babă.

Din grădina...

02 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

O devenire la noroc! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au fulgerat tot valul verii,
Cu suflul lor duios cântat.

De ce, oh...,Doamne dar de ce,
Nu sunt natură-n orișice?
Să vină timpul când să plec,
Dar și mor acum să reîncerc....

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Cu două mâini!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cu două mâini am tot săpat,
La temelii de vremuri,
Și cu sudori am tot udat,
Ca tu să nu mai tremuri.

Din grele nopți cască lumină,
Să leg cu noi apoteoze,
Vieții visuri de grădină,
Și munților cântări mai roze.

1969-11
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Privirea mea!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Privirea mea tremurătoare,
Când curgi din ochi scară-n adâncuri,
Când cauți vieții o cărare,
Tu luminezi și șes și smârcuri.

Dar azi în jurul tău puțini,
Când cați în stepe mute mlaștini,
Când cați din mări în ritmuri flori,
Tot...

01 nov 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Toamna! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Vînturi multe-au scuturat,
Lumea de frunzare,
Numai bradu-nfumurat,
Verde-i până moare.

Așa mereu de mii de ori,
De mii de ani încoace,
Renasc în pomi aceleași flori,
Neliniște și pace.

02 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Poveste tristă! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Unde-i vremea lumii care,
Flori purta în roza ei,
Unde buruieni amare,
Erau smulse cu temei?

Azi maestrul vremii noastre,
Simțitor la buruian,
Radios, solemn, albastru,
Vede-n toți un nou Luchian.

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Dragă mi-i țara! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Dragă mi-i țara cu datini străbune,
Zidită-n istorii de armii române.
Dragi îmi sunt Domnii cu gânduri semețe,
Pioși ctitorind minuni Voronețe.
Dragă mi-i țara carpaților roată,
De-i timpul senin de vântură zloată.
Dragi îmi sunt...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Icoane supte! (XI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Revăd altare părăsite,
Cum cată fumuri de tămâie,
Figuri de vedenii obosite,
Cum sinistre încă mai mângâie.

Icoane supte de credința,
Atâtor buze, tremurate,
Adânc cum tulbură ființa,
Cu pătimiri îndurerate.

Revăd altare...

21 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Cîntec!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Un vânt nebun a scuturat,
Natura de frunzare,
Doar brazi-n verde saturat,
Sfidează lumi în zare.

Așa mereu de mii de ori,
De când venim încoace,
Renasc în pomi aceleași flori,
Neliniște și Pace!

19 dec 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Zbor visat!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Zboară visul meu spre lună,
Oglindit în marea nopții,
Și din flori de stele-adună,
Dor muiat în taina minții!

1970-12
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Un om dintr-o sinteză!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Eu sunt un om dintr-o sinteză,
Suit în vârf de piramide,
Cu timpul lumii metereză,
La noi grădini Semiramide.

Natura mea mereu galantă,
Tu m-ai ucis din prima clipă,
O..., cum erai de ignorantă,
Dar vai, eu sunt oricum risipă!

1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Flori plăpânde!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Adormit subtil de gânduri,
văd o lume neștiută,
pe când sufletul,
afară,
pe-o bancă,
de aseară,
cu alt suflet care-l știe,
logodindu-se în taină,
sorb imensități,
tăcerii.

Miezul nopții cerne stele,
peste suferinți rebele,...

08 iun 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină

Fire de noroc!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Firave fire de noroc,
Sclipesc sfioase-n cale,
Ca niște flori de busuioc,
Cu iz de osanale.

Iar eu duios cu visul meu,
Privesc senin clepsidre,
Uitând că mă golesc mereu,
Necunoscute vidre.

Venim, trăim, plecăm mereu,...

12 ian 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre grădină