Chiar și-n cântecele mele! (III)

Poezie de Constantin Obadă despre Consolare, Primăvară, Ploaie, Toamnă, Grădină, Moarte, Viață, Poezie

Chiar și-n cântecele mele! (III)

Chiar de mugurii dau floare,
Fermecați de primăveri,
Eu sunt lumii călătoare,
Iarnă care caut veri.

În grădina vieții mele,
Multe ramuri moarte zac,
Ploaie neagră de surcele,
Zilnic prind să mă desfac.

Repictez a lumii floare,
Fermecat de primăveri,
Când o lungă consolare,
Cată toamna dintre veri.

Rar din muguri câte-o floare,
Mai răsare magistral,
Să răscumpere-o plecare,
Veșnică spre hibernal.
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Data scrierii: 02 mai 1969
Poezie de Constantin Obadă despre consolare, primăvară, ploaie, toamnă, grădină, moarte, viață, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=