Unde stai rază de lună?
În ce colț de suflet dormi?
Hai, te scoală și adună,
Strălucirea nopți-n pomi.
Unde stai rază de soare,
Strălucirea să întorni,
Să-i ard inimi-o cântare,
Dar..., cu orgă de atomi.
Unde stai iubire...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăCum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Și ei vin ca niște stele,
Luminându-mă ușor,
Eu răsar lună din ele,
Tremurând un crâng de dor.
De ne prind zori-n poiană,...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăZână blândă noapte clară,
Simțitoare-i cu poetul,
Numai luna-i solitară,
Zăvorăște vrăji cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăFereastre stau deschise către astre,
O minte clară trage infinituri,
Pe sfoara vremii cu luciri albastre,
Când cearcă necuprins cu alte mituri.
În sticla lor reflectă luna,
Credinți țesute cu milenii,
Dezvăluind abia minciuna,...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăCum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Așa cat eu ochii dragi de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Și de vin ca niște stele,
Luminându-mă ușor,
Eu răsar lună din ele,
Tremurând un crâng de dor.
De atâta poezie,
Sufletul...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăFereastre lumii stau deschise,
Spre veșnic țărmuri rotitoare,
Cum o poiană de narcise,
Ne-ncântă ochii a mirare.
Din sticla lor reflectă luna,
Dorinți țesute cu milenii,
Dezvăluind acum minciuna,
Care-a vrăjit toți pământenii....
Poezie de Constantin Obadă despre lunăNoaptea-i sfântă ca o zână,
Suferința-i e poetul,
Luna pare o fântână,
Izvorând gânduri cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăCum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Așa cat eu ochii de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Dacă vin ca niște stele,
Luminându-mă cu sârg,
Eu răsar lună din ele,
De ard nopții tainic crâng.
Poezie de Constantin Obadă despre lunăCurge blândă noaptea clară,
Simțitoare ca poetul,
În gând, luna solitară,
Leagă vise-n tot boschetul.
Mândre stele par fecioare,
Îndrăgite de luceferi,
Doarme pacea în frunzare,
Tremurând în vânt de neferi.
Doar iubirea stă...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăNoaptea-i sfântă ca o zână,
Suferința-i e poetul,
Luna pare o fântână,
Izvorând gânduri cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăDeși mă simt în toate teafăr,
Deși bat drumuri noi gândirii clare,
Deșarta-mi Lună vrea Luceafăr,
Să iște dintr-un searbăd soare.
Cutremurat de ușurință,
Întreb stămoșii după vreme,
Dar toți sunt plini de chibzuință,
Și-n grai...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăUnde stați raze de lună?
În ce tainiți v-ați ascuns?
Haideți iureș de furtună,
Negură de nepătruns.
Unde stați raze de soare?
În ce nori vă oglindiți?
Năvăliți aprinse zori,
Zări de lumi să limpeziți.
Poezie de Constantin Obadă despre lunăFereastre lumii stau deschise,
Spre veșnicei străbătătoare,
Cum o poiană de narcise,
Ne-ncântă ochi cu ochi de floare.
În sticla lor reflectă luna,
Credinți țesute cu milenii,
Dezvăluind abia minciuna,
Care-a ispitit toți...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăUnde stați raze de lună?
În ce taine v-ați ascuns?
Hai veniți c-o mină bună,
Negurii de nepătruns.
Unde stați raze de soare?
În ce nouri trecători?
În ce mări vă oglindiți?
Năvăliți aprinse-n zare.
Poezie de Constantin Obadă despre lunăNoaptea-i clară blândă zână,
Simțitoare ca poetul,
Numai luna-i solitară,
Iscă vrej în tot boschetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăUnde stați raze de lună?
În ce colțuri v-ați ascuns?
Aruncați o umbră lumii,
Negură de nepătruns.
Unde stați raze de soare?
În ce ramuri mă priviți?
Haideți, inima mă doare,
După ochii îndrăgiți.
Poezie de Constantin Obadă despre lunăFereastra lumii stă deschisă,
Spre astre veșnic rotitoare,
Cum stă o floare de narcisă,
Suavă-n alb îmbietoare.
Din sticla ei reflectă luna,
Dorinți țesute cu milenii,
Să povestesc acum minciuna,
Ca în biserici vagi ectenii....
Poezie de Constantin Obadă despre lunăUnde stai rază de lună?
În ce colț de suflet dormi?
Hai, te scoală și adună,
Strălucirea nopți-n pomi.
Unde stai rază de soare,
Strălucirea să întorni,
Să-i ard inimi-o cântare,
Dar..., cu orgă de atomi.
Unde stai iubire...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăCurge blândă noaptea clară,
Simțitoare ca poetul,
Numai luna solitară,
Leagă vrăji în tot boschetul.
Mândre stele par fecioare,
Îndrăgite de luceferi,
Doarme pacea în frunzare,
Tremurând în vânt de neferi.
Doar iubirea stă de...
Poezie de Constantin Obadă despre lunăUnde stați raze de lună?
În ce tainiți v-ați ascuns?
Haideți iureș de furtună,
Negură de nepătruns.
Unde stați raze de soare?
În ce ramuri mă priviți?
Haideți, inima mă doare,
După ochii îndrăgiți.
Poezie de Constantin Obadă despre lună
