Prin hogeagul vremii mele,
Multe ramuri moarte, cad,
Ploi, mărunte, de surcele,
Mor, cu ifose de brad.
Rar, îmbată câte-o floare,
Cu aroma ei, simțiri,
Tot mai des, uită cărarea,
Pașii sfintelor iubiri.
Din hogeagul vremii...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieNor, albind albastrul zării,
Lira mea, încet străbate,
Chiar de ești luceafăr mării,
Nu-i bine, în singurătate.
Valuri, oricât sunt de valuri,
Nu-s decât, furtuni pe gânduri,
Chiar când, leneșe bat maluri,
Legături au, în...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieÎn mine, coace-o epocă de piatră,
Un cataclism, terifiant,
Un cânt nomad, bătut în joc de șatră,
O fecundare, de neant.
Eu, port în mine, gesturi de maimuță,
Un dor nestins, să sar în pom.
Să curm în mine, strâmta potecuță,
Cu...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAm legat, trecute vii,
De butucii umilinței,
Și-am lăsat, în panoplii,
Amintirea suferinței.
Am legat, prezente vii,
De butucii biruinței,
Și în crame, panoplii,
Toate vinurile minții.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCohorte de lumină,
Acuma..., solitare,
Mai rumenă-n grădină,
O ultimă..., cărare.
Și ultima cărare,
E sufletu-mi, ce plânge,
Durerea cum dispare,
Și-n negură se frânge.
Iar negura, îi lasă,
Iubirea, altor vânturi,
Lui,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieVeniți, din toate colțurile lumii,
În augustul torid, că-i sărbătoare,
Veniți, să stingem păcii, vrajba vremii,
Cu cântecul, ce-l știe fiecare.
Veniți, sfătoși, cu inimi curate,
Căci, știm primi, cu-adâncă omenie,
Cu vin de Cotnari,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieNu tot ce-am scris, vă pară gruie,
Nici strălucirea lor, inele,
Ce vrut-a sufletu-mi să puie,
Fuștei la scara unor stele.
Chiar de mi-e slava lapidară,
De setea lumii, e pătrunsă,
Când trag, în cumpăniri de seară,
Lumina, care...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAlbaștri ochi, prin sita serii,
De dragul florilor striate,
Recheamă-n noi, aleanul verii,
Cu farmece..., nevinovate.
Dorința lor, neputincioasă,
Animă, setea de iubire,
Cu clipa vremilor, ce lasă,
Cristale mici, de fericire!
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDeclinându-mi viața toată,
În întunericul, profund,
Eu caut, dragostea curată,
În conturul lui, m-ascund.
Cum atrag, sfioase stele,
Depărtări, din infinit,
Eu, atrag, una din ele,
Cu, o liră, de argint.
Cum, a nopților tărie,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAmintiri răzlețe, leagă gânduri,
De stăruință, bolii fără leac,
De răzvrătirea, unuia sărac,
De vechi iubiri, uitate în iatac,
De norul, care, nu se vrea opac,
Amintiri, nu mor des scrise-n rânduri!
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDoruri, patimi, gânduri, vise,
Visuri crude, dulci narcise,
Valuri, munți, deluri, coline,
Vise vii, ucise vise,
Toate trag, nădejdi de bine,
Din iubiri, ce zac ruine.
Trec, în barca tinereții,
Arta lumii-n zor poeții,
Iar cu...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieFerestrele vieții, stau deschise,
Spre largul mărilor astrale,
Cum stau poiene, îndrăgind narcise,
Cu patimi dulci, de lumi florale.
A nopții palidă crăiasă,
Dezvăluindu-ne minciuna,
Aceiași vrajă sfântă lasă,
Să ne iubim,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieIubirea mea, de patimi plină,
Strunită-n dorul de izvoare,
Ogoaie setea de lumină,
Când stăruie, în vechi ponoare.
Dar, de cântarea mea nu lasă,
Ispita unor noi altare,
Retras, în sinea mea acasă,
O dau pierzaniei, când doare.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDe nu mai rabd..., acele vise,
Spoite-n vorbe dulci, narate,
E, c-au murit, viclean ucise,
Atâtea doruri, ne-mpăcate.
De nu mai rabd..., acele vise,
Scăldate-n cântece blajine,
E, c-au murit, viclean ucise,
Iubiri, ce zac acum,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieÎn vadul vremilor, senin,
Partidul, curge armonie,
Și-n vadul vremilor ce vin,
Aduce, altă omenie,
Asemeni visului creat,
Legat, cu mii și mii de gene,
El recrează, leat cu leat,
Simbolul dragostei perene,
Poezie de Constantin Obadă despre poezieUnde-i vremea, lumii care,
Flori purta, în raza ei,
Unde, buruieni amare,
Erau smulse, cu temei.
Azi, maestru-n barbă hâtru,
Simțitor, la buruian,
Radios, taie cu-n schiptru,
Anemone..., de Luchian.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAbia cuget, cugetarea,
Când, cuprins de vâlvătaie,
Furtunos, cum urlă marea,
Urlu, strigăt de bătaie.
Cine știe, să-mi descrie,
Ochii stinselor abise,
Versul ars, de poezie,
Setea dorului, de vise?
Cine știe, să mângâie,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieÎn mine, zac, un soi de vise,
Muiate-n sinea lor, adâncă,
Dureri, din veacuri vii, ucise,
Ades, renasc în mine, încă.
Tăcut, ascult, ispita clară,
Cum toarce, firul răzvrătirii,
Dar, cugetând, seară de seară,
Fac loc, în sinea...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieUn suflet trist, de potârniche,
Răpusă, de un om nebun,
Mai bate încă, din aripe,
Când, toate, i se suprapun.
O clipă-n gestul lui nevolnic,
Când, o apucă radios,
Mai vede, puiul, nestatornic,
Zburdalnic și gălăgios.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAm ajuns,
acuma,
către,
neânvins,
dar din mine,
toate, toate s-au,
prelins.
Am ajuns,
acuma,
către ce-am,
visat,
dar cobor,
în mine,
ultimul,
versant.
Încă nu-s,
țărână,
largului cuprins,
dar, când va să...
Poezie de Constantin Obadă despre poezie
