Voi, suitorii către stele,
Copii precoci, ai vremii mele,
Schimbați pe cruce, data morții:
„ Plecat, concediu, șarul sorții ”.
In locuri triste nemuririi,
Zvârliți semințele iubirii,
Să prindă rădăcini pădurea.
Pe unde brazii, cad...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCând nu mai poți sluji, oricui,
Tu..., dă-te din cărare,
Povară să cazi, nimănui,
Cu zilele-ți amare.
Mai bine, lasă-n urma ta,
O floare, în grădină,
Cânva, doi ochi, vor regreta,
Firava ta lumină.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAceleași vânturi, mișcă ramuri,
Aceleași legi, stele, pe cer,
Aceleași spaime, cheamă țărmuri,
Din largul mărilor, mister.
Aceleași minți, în Babilon-uri,
Aceleași pravile-au rescris,
Aceleași imnuri, grave-n sonuri,
Aprind, al...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieFantasmele, joacă, în ore târzii,
Lumini în ferestre, când noaptea, le-mbracă,
Eu stau, ca o strajă și torc poezii,
Și las, doar pribegii din stepă, să treacă.
Când eul nocturn, abia mai respiră,
De vraja luminii, din roiuri stelare,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCopii!
Peste o săptămână,
Nu mai e mult și...,
Vine o Zână!
Unii, o știți,
Alții, o bănuiți,
Cei bătrâni, o plâng,
Cu gândul nătâng,
Vine cu vioara,
Să răsune țara,
Vine cu verdeață,
Să-nflorească viață,
Vine cu iubirea,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieMotto:
Când scriu, acum, acest poem,
Văd, clipa cea din urmă,
Poveste tristă, de boem,
Cum în noian, se curmă.
Eram..., rază de lumină,
Eram..., fluviu care taie,
Din izvoare, până-n zare,
Șesuri, ca să vie ploaie....
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAi adus-o cam..., astral,
Îți va zice, un banal,
Când ai aripi de Pegas,
Sari un haos, într-un ceas.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieStele..., adorate,
Vă iubesc..., pe toate,
Și celor visate,
Licăriri..., la toate.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAcestui neam..., să-i drăgostim,
Splendorile trecute,
Iar din izbânzile de azi,
Lumini necunoscute.
Acestui neam..., să-i ctitorim,
La faima strămoșească,
Altarul vremii, suitor,
De vrere românească.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDin valea care urc mereu,
Stejar, în urmă, crește,
Arcada unui curcubeu,
Destinu-i ocrotește.
Când sorb izvoare din fântâni,
Senină-i toată zarea,
Cum e senină la români,
Din veacuri, cugetarea.
Poezie de Constantin Obadă despre poeziePământul, pare supărat,
De-atâta îndrăzneală,
Că omul, singur și-a durat,
O cale..., siderală.
Și ca să-l tulbure glumeț,
Deprinderea-i isteață,
C-o pulbere de Voroneț,
Îl mângâie..., pe față.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieVisam..., că sunt, în vremuri ideale,
Nici nori păgâni, nici valuri în furtună.
Visam..., că cerul, i-o albastră vale,
Din care, stele, luna-n basm adună.
Visam..., că zbor, năier, peste limanuri,
Unde nu-s legi, cu libertăți cusute....
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAdorată, divină,
Poesis.
inima ta bună,
strânge toată,
dragostea lumii!
Lira mea suie pe cale.
Toți alergăm la,
țărmurile tale,
însorite.
Orga ta duioasă,
ne cântă, ne cheamă,
universul inimii,
epopei,
de,
Pace!...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieSteluțe albe, troieniți,
Prin țara mea de glorii,
În lunile când reveniți,
Fiori, din apriorii.
Când ați întins hlămida grea,
Romanilor, în vale,
Cu sânge rece cumpănea,
Traian cel drept, o cale.
Iar când, din vreme v-ați...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCe demon, curge prin artere,
De mă cutremur, când respir,
Durerile, filtrate-n ere,
De-al vieții dulce elixir?
Ce demon, steaua mea săracă,
O lunecă în depărtări,
De pare-o genială joacă,
Tot haosul de întâmplări?
Ce demon,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDorm trubadurii vechi, în stradă,
Ca florile-n ghivece sparte,
Arareori, câte-o baladă,
Mai stăruie-n cântări deșarte.
Atunci, o pură fantezie,
Mă poartă-n burguri medievale,
Doar aura de poezie,
Uitând, istorii criminale.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCetate vie, străjuind cu dealuri,
Cuibar rotund, de vatră strămoșească,
Mereu, tu crești, din frământate valuri,
Monumentale, sfinte, idealuri,
Mereu, tu, Iași, mândrie românească.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieMai mor..., copiii lumii, azi,
Pe continentele vecine,
Cum mor, pădurile de brazi,
În ritm, de gatere străine.
Mai mor..., atâtea doruri vii,
Speranțe-n tinere vlăstare,
Cum mor, adesea, ciocârlii,
Cu zborul, frânt, în aripioare....
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDin dorul vieții au crescut,
Speranțele, copile,
Dar, dorul vieții a trecut,
Viclean profet, prin zile.
Iar când să zic: mi se cuvin,
Dup-așteptări deșarte...
Mărinimosul meu destin,
Mă ferici..., cu moarte.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCei adulați acuma, mâine,
Vor sucomba, în carul timp,
Când cerberul, eternul câine,
No să-i primească în Olimp.
Căci gloria, în veci nu iartă,
Măsluitorii de talent,
Și nu există-n lume, artă,
Să le ridice, monument.
Poezie de Constantin Obadă despre poezie
