Dorul! (II)

Dorul! (II)

Dorul mă petrece,
De la cald la rece,
Cum din mări sorite,
Ploi vin ruginite!
Unde cade stropul,
Crește iarba, plopul,
Unde cade dorul,
Crește brad amorul.
Doamne dă-mi norocul,
Să găsesc iar locul,
Să curg în cărări,
Râu voinic spre mări.
Să revin cu stropii,
Să cresc iarba, plopii,
Să rodesc iubirii,
S-adii fericirii!
N-ai pus strâmb părinte,
Lumii-n oseminte,
Decât snopi de clipe,
Fâlfâind aripe.
Decât amăgite,
Cuiburi fericite,
Presărând prin ele,
O mână de stele.
Ca să poți desparte,
Cu subtila moarte,
Tot ce e iubire,
De ce-i fericire.
Tot ce-i adormire,
De ce-i revenire,
Tot ce e lumesc,
De ce-i Dumnezeiesc.
Tot ce-i înțeles,
De neânțeles,
Strecurând Olimp,
Prin eternul Timp!