Duioase clipe! (I)

Poezie de Constantin Obadă despre Iubire, Noutate, Sărăcie, Suflet, Speranță, Noroc, Natură, Clipă, Dor

Duioase clipe! (I)

Mi-i sufletul rănit de noutăți,
Cum mi-i iubirea-n clipe răsfățată,
Când ați zburat voi răsfățate clipe?
De dragoste în veci pierdute?

De ce-ai zburat tu răsfățată clipă,
De dragoste în veci pierdută?
De ce din suflet zbateri de aripă,
Au tras de dor și l-au închis redută?

De ce nu stați duioase clipe,
Să dați ruinilor un leac,
Speranța unor vagi aripe,
Ne mângâie ca un sărac.

Eu amăgesc pe fiecare,
Că sunt natură fără leac,
Dar ce n-aș da să fiu în stare,
Norocul dus să mi-l refac.
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Data scrierii: 28 mai 1969
Poezie de Constantin Obadă despre iubire, noutate, sărăcie, suflet, speranță, noroc, natură, clipă, dor.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=