Meleagul nins de bătrânețe,
Crăiasă dulce ca-n povești,
În straie verzi când dai binețe!
Din codrii vremii suni cântări,
Și-n plaiuri marșuri de mioare,
Și-n-nobilezi cu-mbrățișări,
Cu argintiu muiat în soare!
Bătrânii uită lungi dureri,
Sub vraja ta scânteietoare,
Minune dulce-n mângâieri,
Eternă-n unică mișcare!
Noi oamenii ne prăpădim,
Din fala lumii în ruină,
Din care nu mai prididim,
Nicicând să mai cântăm cu tine!