Roua!

Poezie de Constantin Obadă despre Vin, Început, Foame, Suflet, Nume, Poezie, Vreme, Lume

Roua!

Cum este roua-n trandafiri,
Atunci când vremea se cuvine,
Din vinul sfânt, plin de iubiri,
Am prins inelelor rubine.

Cu patimi grele le-am cioplit,
Cu suflete de sfinți și fameni,
Cu suferinți le-am repilit,
Și azi, în ele văd doar oamneni.

La fel cum cei sărmani flămânzi,
Ce poartă încă foamea-n lume,
Dar iubitori și-n veci fecunzi,
Abia când mor mai au un nume.

Și indignați, urmașii vremii,
Cum de-a putut așa să fie?
O dau pe seama anatemii,
Și le dedic o poezie!

Și dacă, cați, nu vezi nimica,
Par toate că se preschimbară,
Într-un glas, poate să zică
Ești tot la început de eră.
Caiet - Poezii - Laborator - 1972
Data scrierii: 1972-08
Poezie de Constantin Obadă despre vin, început, foame, suflet, nume, poezie, vreme, lume.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Rate this writing:
Generează un alt cod=  

Constantin Obadă (1925 - 1974) Poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.