Uneori !
Caiet - Constantin Delaozana
Uneori, când chem trecutul,
Joc de umbre și canoane,
Trist, refac în minte chipul,
Blând, al sfintelor icoane.
Amărât îl văd, pe tata,
Ca și el, sunt toți cumetrii,
Mama, leagănă covata,
Eu, scâncesc, la colțul vetrii.
Vitle,...
Poezie de Constantin Obadă despre metafore