Pământ străbun, al țării mele,
Tu, porți în sânul tău, comori,
Cetăți pe umeri și castele,
Și-n brațe, arcuri câte flori.
Pământ străbun, al țării mele,
Tu, ești nădejdea vremii noastre,
Noi, te păzim sub soare, stele,
De când,...
În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri
Erau copile albe cu părul blond şi des
Şi coborând pe rază ţara lor de misteruri
În marea cea albastră se cufundau ades;
Când basmele iubite erau înc-adevăruri,
Când gândul era pază de...
Limbă Pelasgă, Sfinx din Carpaţi,
născătoare eternă luminii de fraţi,
roind printre nouri, lucind sub păduri,
bezna stufoasă ne-o-nflorişi în răsuri!
Limbă Valahă, steauă-n Carpaţi,
ne-ai tot dus în lumină din taţi-împăraţi ‒
şi-n partea...
Să scriu..., de noaptea unor stele,
Ce cad, în visurile mele?
Să scriu..., de trecătoare zile,
Eterne-n gânduri de copile?
Acestea toate, le-au scris, toți,
De la bunici, pân' la nepoți!
Să scriu..., că viața, mi-a fost fadă,...
În sinea mea, ascult un ornic,
Cum bate ritmice secunde,
Cum visul vechi și nestatornic,
Prezentul lumii mi-l ascunde.
Eu lupt cu pravila gândirii,
Să smulg perdeaua de-ntuneric,
Să curgă-n vremea mea iubirii,
Cu forme-n cântec...
Cu-ncetu-nserează și stele izvorăsc
Pe-a cerului arcuri mărețe.
În umede lanuri de-albastru ceresc,
Merg norii cu hainele crețe
Și stâncile rar
Ca stâlpii răsar,
Negriți și-ndoiți de furtună
În lună.
Diamant e în aer, în codri miros...
Codrule, codruțule,
Ce mai faci, drăguțule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Și de când m-am depărtat,
Multă lume am îmblat.
Ia, eu fac ce fac demult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,...
Prin undele holdei şi câmpi de cucută,
Fugarii-au ajuns în pustie
La ceasul când luna-n zabranice, mută,
Intră ca un taur cu cornu-n stihie,
Şi gândul meu gândul acestora-l ştie:
In împărăţie de bezna şi lut să se facă
Grădina bogată şi...
De la mine pân' la tine
Numai stele şi lumine!
Dar ce sunt acele stele?
Sunt chiar lacrimile mele
Ce din ochii-mi au zburat
Şi pe cer s-au aninat
Cum se-anină despre zori
Roua limpede pe flori!...
Vărsat-am multe din ele...
Mă îmbăt
cu noaptea
din
ochii tăi
albaștri
Frumoaso
Lasă-ți
mâinile
să cânte
pe
trupul meu
Dezacordat
de
toată
tristețea
lumii
Noaptea
ți-a
aprins
sânii
Ca pe
Farul
din
Alexandria
Valurile
mă
izbesc
cu
stele
Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.
Şi dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
Şi dacă norii deşi se duc
De...
Nopți cu mii de stele,
Sună-n cântecele mele,
Zile scriu în zări senine,
De iubirea lor de tine.
Nopțile de doruri pline,
Scrise-n cărțile divine,
Dar în noaptea cărții mele,
De citești prinzi mii de stele.
De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,
Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte:
Pe bolta alburie o stea nu se arată,
Departe doară luna cea galbenă - o pată;
Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite
O pasăre pluteşte cu aripi...
Speranța, e o stea, în cer,
O insulă, pe mare,
O vatră caldă, când e ger,
Un vis, din vis, ce moare.
Speranța, e o poezie,
O zi, din a credinței rost,
O dragoste, ce întârzie,
Un gol, în toate câte-au fost.
Speranța, e o cale...
Făclie de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot, în orele sfinte,
Un vis ce îşi moaie aripa-n amar,
Astfeli ai trecut de al lumii otar.
Trecut-ai când ceru-i câmpie senină,
Cu râuri de lapte şi flori de lumină,
Când norii cei...
Norul ţipă, marea latră,
Plioscăind de stânci în veci,
Şi scheletele de piatră,
În natura cea maratră,
Stau bătrâne, slabe, seci.
În castelul trist şi mare,
Ce se nalţă rece, sur,
Cu fantasticul lui mur,
Printre stânci cu poala-n...
Te asemăn, cu o perlă,
Ce reflectă, bunătate.
Soare mult, fără umbrelă,
Ca un vis, de libertate.
În nisipurile tale,
S-au copt, anii primăverii,
Mi-ai deschis în viață, cale,
Ca o stea, pe cerul serii.
Glasul tău, o apă lină,...
Când priveşti oglinda mărei,
Vezi în ea
Ţărmuri verzi şi cerul sarei,
Nor şi stea.
Unda-n plesnetul ei geme
Şi Eol
Sună-n papura ce freme
Barcarol.
Un minut dacă te-ai pierde,
Tu, măcar;
Sub noianul mărei verde
Şi amar,...
Pământ stăbun..., al țării mele,
Tu, porți în sânul tău, comori,
Cetăți pe umeri și castele,
Și-n brațe, arcuri, câte flori.
Pământ stăbun..., al țării mele,
Tu, ești nădejdea vremii noastre,
Noi, te păzim, sub soare, stele,
De...
Vezi, rândunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aşează bruma peste vii -
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?
O, vino iar în al meu braţ,
Să te privesc cu mult nesaţ,
Să razim dulce capul meu
De sânul tău, de sânul tău!
Ţi-aduci...
