Ploaia cade stol de păsări,
Obosite, pe vapoare,
Iar din miezul nopții sumbre,
Dorul meu, soarbe din ploaie,
Dulci răcori de vin spumos!
O neliniște cuprinde,
Sufletu-mi înamorat.
Vara patimii ascunsă,
Iscă-n ochi bobiți de rouă....
Amurgul meu nu-i o ruină,
Prin care stele se strecor,
Să șteargă pete de rugină,
Trăgând al nopții tainic stor.
Amurgul meu e-o vâlvătaie,
Ce cade-n mări, ori după deal,
Un prunc, ce poartă-ntr-o copaie,
Al lumii veșnic ideal....
Azurul tot de i-l cobori,
'Nainte-i falnic i se-nclină,
Asemeni lumii după flori.
Blândeții lungi o întrevezi,
Livadă-n vișine mai coapte,
Aromă rară-n plaiuri verzi,
Nutrind dorinței vremea-n șoapte.
Divinul glas, de i-l...
Eu port mereu o sită nouă,
Și cern prin ea rugini de rouă,
Și nopți urâte fără stele,
Prin toate cântecele mele!
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
O stingere-n văpaie,
Ce nu s-ar vrea nici urlet,
Nici strigăt de bătaie.
Eu nu-s decât un suflet,...
Nu tot ce-am scris sunt toate bune,
Nici giuvaeruri și nici perle,
Voit-a sufletu-mi s-adune,
Fuștei la soare, către stele.
Deci râvna zilnic lapidară,
De taina muzelor pătrunsă,
Spre alte țărmuri cată iară,
Lumina care stă ascunsă.
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
Ce-și frânge des aripa,
Când vrea să prindă-n cuget,
Eternității clipa.
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Și ei vin ca niște stele,
Luminându-mă ușor,
Eu răsar lună din ele,
Tremurând un crâng de dor.
De ne prind zori-n poiană,...
Nu tot ce-am scris vă pară bune,
Nici strălucirea lor inele,
Ci vrut-a sufletu-mi s-adune,
Fuștei la scara unor stele.
Din truda zilei lapidare,
De taina muzelor pătrunsă,
Eu trag la țărmuri de visare,
Lumina care stă ascunsă.
Trec rugina vremii mele,
Mai cum pot mai cum nu pot,
Stăvezie la lumină,
Prin sclipirea unor stele.
Zile încâlcite-n treburi,
Treburi încâlcite-n schele,
Roind roze printre aburi,
Saltă veacul pân' la stele.
Eu în urbea mea străveche,
Caut dorului pereche,
Unii zic că dau în streche,
Alții că-s într-o ureche.
Eu zâmbesc nu...
Zână blândă noapte clară,
Simțitoare-i cu poetul,
Numai luna-i solitară,
Zăvorăște vrăji cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Port în mine sita lumii mereu nouă,
Care cerne neguri din sclipiri de rouă,
Port nădejdea vremii către alte stele,
Strecurate-n spuza cântecelor mele.
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Așa cat eu ochii dragi de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Și de vin ca niște stele,
Luminându-mă ușor,
Eu răsar lună din ele,
Tremurând un crâng de dor.
De atâta poezie,
Sufletul...
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Dar nu stau mult să preget,
Chemării vremii mele.
Eu nu-s decât un suflet,
Un strigăt de bătaie,
Ca nemilosul urlet,
Când dușmanii despoaie.
Nu tot ce-am scris vă pară gruie,
Nici strălucirea lor inele,
Ci vruta sufletu-mi să puie,
Fuștei la scara unor stele.
Deși mi-i slova lapidară,
De taina muzei e pătrunsă,
Când trage-n cumpăniri de seară,
Lumina care stă ascunsă.
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
Un strigăt de bătaie,
Ca nemilosul urlet,
Când dușmanii despoaie.
Eu nu-s decât un suflet,
Alinător...
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
În privirea-mi să-i ascund.
Și ei vin ca niște stele,
Luminându-mă cu sârg,
Eu răsar lumi între ele,
Și le strâng cu noapte-n crâng.
De atâta poezie,...
Să spun de zbuciumate nopți?
De schimbătoare zile?
Au scris bunici, nepoți,
Cutremurătoare file.
Să spun de-a lor lumină,
Când stele licăresc,
Ori de lumina zilei,
Când hojmai hoinăresc?
Acestea s-au spus toate,
Cu maxim de...
Stau dor în prag de vis, vibrând iubirea-n pară,
Cum arămește-n seri, pădurea solitară.
Poiene foșnitoare, din umbre beau lumini,
De te pătrunde-un farmec, ce face să te-nchini.
Minune de icoane în roiuri se ivesc,
Spoind apusul zilei cu...
