Caută în folclor: capu

Acela îţi este prieten care îţi ţine umbrela deasupra capului când plouă.

Cine se împiedică de două ori de aceaşi piatră merită să-şi spargă capul.

Piatra pe care o aruncă prietenul în tine nu-ţi sparge capul.

De deochi: Fugiţi deochiturilor Fugiţi plesnitorilor...

De deochi:

Fugiţi deochiturilor
Fugiţi plesnitorilor
Fugiţi pociturilor
Pocitori cu strigoi
Cu moroi
Potoliţi-vă
Din capul copilului N
Să vă duceţi
Să vă încuiaţi
În pietre, în munţi
C-acolo v-aşteaptă
Une’ cocoşii nu cântă
Popa nu...

Descântec de deochi (stingând nouă cărbuni aprinși într-o cană cu apă magnetizată)

Descântec de deochi:
(stingând nouă cărbuni aprinși într-o cană cu apă magnetizată)

Cel mai des folosit este descântecul de deochi, când cel bolnav sau atins de uitătură deocheata are dureri mari de cap, amețeli, uneori vărsături sau o stare...

Dezlegare cu foc viu: Lumină mare Doamnă mare De pe 99 de văi venită Din 99 de țări întâlnită

Dezlegare cu foc viu

Dezlegarea cu foc viu este bună împotriva trimiterilor de necaz și a celor făcute pe sporul casei ori intre iubiți și prieteni. Dezlegarea aceasta o puteți face și atunci când persoana are semne că i s-a trimis un fapt de...

Descântec de deochi: Ieși deochi

Descântec de deochi:

Ieși deochi
Din capul lui N.,
Din inima lui,
Din picioarele lui,
Din trupul lui,
Din tot locul.
Să rămâie curat
Și luminat,
De Dumnezeu Sfântul lăsat.
Și să te duci în pustiu
Unde cocosul nu cântă,
Unde om...

Descântec de deochi: Fugi deochi, Dintre ochi, Fugi cu patruzeci de ochi,...

Descântec de deochi:

Fugi deochi
Dintre ochi
Fugi cu patruzeci de ochi,
Din faţa obrazului
Din zgârciul nasului,
Din tâmplele capului!
Du-te-n munţi,
În pustii,
Unde câinele nu latră,
Unde cocoşul nu cântă,
Unde popa nu...

Descântec de întors de pagubă: Mie mi-a dat dă pagubă Și eu am întors

Descântec de întors de pagubă

Mie mi-a dat dă pagubă
Și eu am întors.
Mie mi-a dat cu una,
Eu i-am dat cu două;
Ea mi-a dat cu două,
Eu i-am dat cu trei (până la zece)
Ș-a dă zece nu mai trece.
Ea mi l-a dat ras și afânat,
Și eu...

Descântec de speriat: Maică Preacurată, dimineață m-am sculat,...

Descântec de speriat:

Maică Preacurată, dimineață m-am sculat,
De spălat,
M-am spălat.
La icoane m-am închinat,
La picioare ți-am picat (cutare),
– Pământeana mi-l dăruiește,
De boală mi-l curățește,
Să-mi stai mână de-ajutor,...

Descântec de frigare: Sare focu' să stingă apa,...

Descântec de frigare:

Sare focu' să stingă apa,
Sare apa să stingă focu',
Sare la cutare
Și stinge pocităr'le,
Întâlnitur'le
Săgetătur'le
Dân mâni,
Dân schinare,
Dân chept,
Dân plămâi,
De su' plămâi,
Din băier'le inimii,
Din...

Descântec de soare sec (descântec de insolație)

Descântec de soare sec
(descântec de insolație)

Fugi, soare sec,
Că te-nec,
Cu apa te-nec,
Cu cuțâtu' te tai.
Ieși dîn capu' mieu,
Slăbește-mă dă toate durorilii,
Du-te-n pustietăți
Unde câine nu latră,
Unde cocoș nu cântă,
Pe...

Descântec de desfăcătură: Du-te duh negru și necurat,...

Descântec de desfăcătură:

Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:

Du-te duh negru și necurat,...

Descântec de făcătură: Hăi Rujană roșie, Cu buzele galbene...

Descântec de făcătură:

Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:

Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...

Descântec de desfăcătură: Hăi vacă neagră, Hăi duh necurat...

Descântec de desfăcătură:

Făcătura este o boală produsă din pricina farmecelor, făcută, în special, de femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mâini, piept și picioare în număr foarte mare. Făcătura se...

Descântec de a desface ura de pe o fată: Dimineață m-am sculat, Pe cărare m-am luat...

Descântec de a desface ura de pe o fată:

Când fata nu-i iubită, spunem că cineva a aruncat ură pe ea și de aceea trebuie să i se descânte. În zori de ziuă, înainte de răsăritul soarelui, mergem în Cernișoară, și luând apă, aruncă peste vârful...

Descântec de ruptoare de apă (diabet): A plecat pasărea vânătă, Pe cărarea vânătă...

Descântec de ruptoare de apă
(diabet)

Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...

Descântec de asorit din Cernișoara: Fugi de soare, Că te-ajunge sfântu soare,...

Descântec de asorit:
(insolație)

Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.

Atunci...

Descântec de sperietură: Nouă țapi De la munte coborâră...

Descântec de sperietură:

Luăm o vărguță din mătura de mesteacăn, și ținând-o deasupra bolnavului, zicem:

Nouă țapi
De la munte coborâră,
Mânioși și înfricoșați
La (cutare) a strigat:
Nouă sperieți l-a apucat
Speriatu de ziuă,...

Descântec de sperietură: Se luară nouă măgari, Se luară ogari...

Descântec de sperietură:

Se luară nouă măgari,
Se luară nouă ogari:
Cu gurile căscate,
Cu cozile ridicate,
Cu ochii zgâiți
Cu dinții hlizliți
Coboară jos
Să mănânce,
Umbra gardului.
- Acolo nave-ți ce merge
Acolo n-aveți ce...