Caută în folclor: mana, pagina 12

Doi pepeni într-o mână nu se pot ţine.

Ce i-a căzut avarului în mână, a şi dispărut.

Cine munceşte se cunoaşte după mână şi cine învaţă, după limbă.

Sărutând mâna, buzele nu se tocesc.

Vrajă de dragoste: Spre draga de Duminecă mă sculai

Vrajă de dragoste:

Spre draga de Dumineca mă sculai,
Pe potecuță plecai,
Pe poteca necălcată,
De roua nescuturată,
La râul lui Iordan.
Găsii acolo o fată spălându-se
Dichisindu-se.
Eu asa fată văzui,
Îndărăt mă ‘ntorsei;...

Pentru dezlegare de farmece, vrăji și descântece: Psalmii 24, 37, 50, 53, 139

Psalmul 24:

Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmaşii mei....

Descântec (vrajă) de dragoste: Duminica mă sculai, Vadra-n mână o luai...

Descântec (vrajă) de dragoste

Descântătoarea mestecă cu un fir de busuioc într-o sticlă cu apă, din care trebuie să bea cel căruia i-a descântat:

Duminica mă sculai,
Vadra-n mână o luai,
La fântâniță plecai,
Pe poteca necălcată,
Pe...

Descântec de deochi: A plecat cutare pe cale, Pă cărare,...

Descântec de deochi:

A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...

Descântec de a desface ura de pe o fată: Dimineață m-am sculat, Pe cărare m-am luat...

Descântec de a desface ura de pe o fată:

Când fata nu-i iubită, spunem că cineva a aruncat ură pe ea și de aceea trebuie să i se descânte. În zori de ziuă, înainte de răsăritul soarelui, mergem în Cernișoară, și luând apă, aruncă peste vârful...

Descântec de șopârlariță: Nouă fete, nouă babe, Nouă șopârlarițe...

Descântec de șopârlariță:

Nouă fete, nouă babe,
Nouă șopârlarițe.
Nicio fată, nicio babă
Nicio șopârlariță.
A coborât sfântul,
Preasfântul Apostol Petru
L-a luat de mână,
De mâna cea dreaptă.
Și l-a dus pe cale,
Pe cea cărare,
Pe...

Jienii

Rolurile sunt interpretate de 7 băieţi (2 din ei în travesti).

Personajele sunt următoarele:
- Anul Nou: îmbrăcat în mireasă cu tot ce presupune acest costum+ sabie. ;
- Anul Vechi: poartă costum naţional, bundiţă, cuşmă din...

Drăguleană

Acasă-i gazda, nu-i acasă
Drăguleană (*)
Acasă-i gazda, nu-i acasă
O, o, o, că dragă mi-i (**)

Da’ de-i acasă, zî-i să iasă (*)
De-i acasă zî-i să iasă (**)

Da’ de-i la jie, zî-i să vie (*)
De-i la jie, zî-i să vie (**)

Da’ de-i în...

Rugat-o rugatu

Că, rugat-o rugat-o
Doamne pă cum s-o rugatu
Ioi Domnului Doamne
Dumnezeu i-o datu.

I-o dat loc în Raiu
Doamne unde-i bine traiu
Ioi Domnului Doamne
Unde-s mese-ntinse.

Că făclii ard aprinse
Doamne, şi-mprejur de...

Scoate din cinci degete cinci si sa ramana tot 5.

Raspuns: Manusa din mana

Ea este alba, rosie si galbena si o gramada de spini are. Ea te poate intepa ai grije de mana ta!

Raspuns: Trandafirul

Am o grebluta cu cinci dintisori, Pe zi-mi trebuieste de o mie de ori.

Raspuns: Mana

Descântec de matrice, pentru a fi binecuvântată a avea copil

Lunea de dimineaţă, până a nu răsări Soarele, se descântă deasupra unui pahar de rachiu ori de vin, sau de borş din care n-a gustat încă nimeni, de trei ori una după alta,...

Descântec de Pează

Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...

Descântec de izdat

Izdatul este o boală de inimă ce se manifestă prin slăbiciuni, dureri ascuţite la inimă sau chiar sub inimă. Femeia care descântecă îşi face întâi cruce de trei ori şi zice:

Crăpi izdate,
Necurate
O dată.
Crăi...

Descântec de deochi (se spune suflându-se asupra bolnavului de trei ori)

Descântec de deochi:

Se spune descântecul suflându-se asupra bolnavului de trei ori:

Fugi, deochi, dintre ochi,
Fugi, deochetură,
Că te-ajunge vânt din gură.
Fugi, deochiat,
Că te-ajunge vânt turbat.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Că...