Palatul de cleștar
Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.
Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...
Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.
Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...
Era odată o babă și un moșneag. Baba avea o găină, și moșneagul un cucoș; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi și baba mânca o mulțime de ouă; iar moșneagului nu-i da nici unul. Moșneagul într-o zi perdu...
(de Ion Creangă)
Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte.
O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi...
A fost odată ce-au fost; a fost un om şi-o femeie, bărbat şi muiere, oameni de treabă, el bun şi ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine şi toţi se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când...
A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da...
A fost odată un împărat mare şi puternic, şi el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel şi chipuri cum să facă să-şi însoare copiii ca să fie fericiţi. Într-o noapte, nu ştiu ce visă împăratul, că a doua zi, de...
A fost odată un fecior de boier mare, şi după ce cutreierase ţările, răzbătând prin toate unghiurile, se întorcea la moşia sa. Şi trecând printr-o cânepişte, văzu trei fete ce munceau la cânepă. El îşi căuta de drum în...
Se povesteşte din bătrâni ca pe vremea lui Irod, împăratul iudeilor, voind împăratul să se facă liste cu toţi tinerii buni de luat la oştire, a dat ordin ca fiece tânăr să se ducă în satul unde s-a născut şi...
Cerbul din Buznea:
Verde foaie și-un dudău,
Mare-i dealul la Bacău,
Dar mai mare-i dorul meu,
Dorul meu si-al dumitale,
Merge singur pe cărare.
Pe cărarea lucioasă
Nimerii la altă casă
Unde bărbatul nu-i acasă,
Și bărbatu-i la...
Mitul Babei Dochia este unul dintre cele mai vechi și importante mituri românești, acest mit fiind găsit în mai multe variante.
Una din variante denumita Traian și Dochia, povestește ca Dochia ar fi fost fiica...
Luna Decembrie este luna a zecea în Calendarul Roman, acel calendar al cărui început de an debutează pe 1 martie și este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian și Gregorian, calendarul pe care îl folosim acum în epoca...
Descântec de deochi:
Fugi, dăochi,
Dintre ochi,
Crăpe ochii cui a dăocheat pă cutare.
D-o fi cutare dăocheat dă voinic,
Să-i crape...
Să fie dă mirare,
Să nu mai dăoache;
D-o fi dăocheat dă fată mare,
Să-i cadă cosițele,
Să...
Descântec de muma pădurii:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Și s-a-ntâlnit în cale,
În cărare,
Cu muma pădurii,
Cu miază-noapte,
Cu vânturili,
Cu vârtejurili,
Cu spaima copiilor.
Toate pe cutare l-a speriat,
L-a ciupit....
Descântec de desfăcătură:
Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:
Du-te duh negru și necurat,...
Descântec de făcătură:
Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:
Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...