Bun venit!
Caiet Nr. 4 - Poezii 1970
Bun venit an șaptezeci,
Trecător ca alții,
Dorul tău e să petreci,
Soli prin constelații!
Dar de vrei să fii mai bun,
Gloria să-ți joace,
Curmă gurile de tun,
Să trăim în pace!
01 ian 1970
Poezii, pagina 71
2622 poezii
Decembrie!
Caiet Nr. 5 - Poezii 1971
Decembrie, subtil a prins,
Să-nvăluie durerii,
Dar, sub troiene, dinadins,
Dospește..., primăverii!
Când oamenii, subtil sunt ninși,
Cu-nvăluiri..., deșarte,
Nădejdea, le rămâne-n sfincși,
Dar sfincșii lor..., în moarte!
31 dec 1969
Să lăsăm...
Caiet Nr. 5 - Poezii 1971
De când veacuri, trec pe plaiuri,
De când..., iadul, iscă raiuri,
De când..., firea, cată fire,
Toate nasc..., dintr-o iubire!
Fiare..., ne-mblânzite fiare,
Nesătule..., răpitoare,
Când în taină, se-mpreună,
O iubire..., le adună!...
30 dec 1969
Poezie de Constantin Obadă despre geniu, iad, ură, pietre, iubire, pace, artă, artă fotografică, uitare, lumeTu vii...
Caiet Nr. 5 - Poezii 1971
Tu vii..., în valuri, dragi tăcerii,
Te sui, în pomi, să nu te văd,
Și suni, din frunze, farmec serii,
Și râzi, șireato..., trist, cum șed!
Timid..., mă crezi, din stripa ierbii,
Plăpând..., din fire, când m-agit,
De teamă, să mă...
30 dec 1969
Soarta lumii!
Caiet Nr. 5 - Poezii 1971
Soarta lumii-n dor resoarbe,
Trubadura ei..., visare!
Delirând, în jocuri oarbe,
Uită-n trai, străvechi altare!
Uită..., cum mizerii curmă,
Flori..., ce-ar fi putut să fie,
Cum durerea..., cea din urmă,
Moare-n plumbi..., de...
26 dec 1969
Poezie de Constantin Obadă despre uitare, crimă, infractori, destin, jocuri, vis, eternitate, omenie, durere, lumeImn!
Caiet Nr. 5 - Poezii 1971
Supremă Zee,
învăluie și dăruie,
gândului isteț,
har poetic,
aidoma,
straielor,
vremii,
sale!
Scapără amnare,
ca să ivesc,
din doruri
cu cântul meu!
Omenia lumii,
sublimă tarlă,
pe care s-o pot rodi,
chiar dacă,...
22 dec 1969
Cîntec!
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Un vânt nebun a scuturat,
Natura de frunzare,
Doar brazi-n verde saturat,
Sfidează lumi în zare.
Așa mereu de mii de ori,
De când venim încoace,
Renasc în pomi aceleași flori,
Neliniște și Pace!
19 dec 1969
Slăvite Mai! (II)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Slăvite Mai visării noastre,
Tu multora le întârzii,
Când zările ți-s mai albastre,
Aleile de poezii.
De câte ori sfințești ponoare,
Cu pomi sterili la rădăcini?
Ce vină porți că nu dă floare,
Păgâni ce-s mărăcini.
Iar codrii...
19 dec 1969
Slăvite Mai! (I)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Slăvite Mai visării noastre,
Tu multora le întârzii,
Deși ți-s zările albastre,
O aură de poezii.
De câte ori stropești ponoare,
Cu pomi sterili la rădăcini,
Dar de nu dau în nouă floare,
Or înflori în mărăcini.
Chiar codrii...
19 dec 1969
Au plecat băieții! (VI)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Când au venit acasă, băieții din război,
Erau câmpii golașe și zarvă pe la noi,
Din vesela speranță, cu vise de valeți,
Columna sărăciei le dă acum poveți.
Cum nu se pierde codrul, când bat în el furtuni,
Așa nu pier românii, cu...
18 dec 1969
Au plecat băieții! (V)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Când au plecat băieții să moară în război,
Erau câmpii mănoase, și bine pe la noi,
E drept musteau în oameni speranțe de pitac,
Căci veșnice nevoi, stă-n praguri de sărac!
Dar cei ce i-au mânat departe de zurbavă,
Ideia de măcel o...
18 dec 1969
Poezie de Constantin Obadă despre idee, bogăție, nevoie, război, sărăcie, speranță, timp, oameni, moarte, bineAu plecat băieții! (II)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Când au plecat băieții să moară mai spre est,
Minați de cine știe ce dulce manifest,
Ce le-a iscat speranțe în visuri fără leac,
Ca veșnica nădejde, a omului sărac.
Când au plecat băieții să moară mai la vest,
Mânați de vreo noblețe a...
18 dec 1969
Au plecat băieții! (IV)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Când au venit acasă, băieții din război,
Erau câmpii golașe și plânset în zăvoi,
Iar vechile speranțe, cu vise la un loc,
Scriau columnă vieții din hâtrul lor noroc.
Dar cum nu moare codrul când bate-n el furtuni,
Așa nu mor românii,...
18 dec 1969
Au plecat băieții! (III)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Când au plecat băieții să moară în război,
Erau câmpii mănoase și păsări în zăvoi,
Ce mângâiau speranțe, în visuri fără leac,
Ca veșnica nădejde, a omului sărac.
Dar cei ce i-a trimis departe de zurbavă,
Ideia de prăpăd o tot urcau în...
18 dec 1969
Poezie de Constantin Obadă despre bogăție, idee, război, sărăcie, speranță, vis, timp, moarte, poezieBunica!
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Când dulcea mea bunică, mi-a spus că în iubiri,
Mor visele urâte, și vorbele-s subțiri,
Iar basmele române sunt pilde în viață,
O purpură de vis î-mi flutură pe față,
Și-am râs atunci suav, cum râde o mireasă,
Când dusă spre iubiri, mai...
18 dec 1969
Poezie de Constantin Obadă despre râs, urâțenie, vis, lacrimi, copii, iubire, ochi, față, zi de naștere, viațăAu plecat băieții! (I)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Și-au plecat băieții să moară-n răsărit,
Minați de cine știe ce dor nemărginit,
Ce le-a iscat speranțe și visuri fără leac,
Ca veșnica nădejde, a omului sărac.
Și au plecat băieții să moară-n răsărit,
Pe drumuri lungi de stepă, pe...
18 dec 1969
Când lutul aleargă! (I)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Când lutul tânăr aleargă-n picioare,
Din tați în bunici el bate cărare,
Și sprinten sare-n joc la sărbătoare.
Necazuri n-are și dureri nu-l cearcă,
De moarte râde când plânge, parcă,
Și trece lin prin toate ca o barcă.
Când soare...
17 dec 1969
Poezie de Constantin Obadă despre tristețe, noroc, sărbătoare, râs, tinerețe, ploaie, jocuri, durere, moarte, eternitateTimpul! (II)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Timpul-n trepte parcă urcă,
Valea lumii mai adâncă,
Când îl văd suind pe maluri,
Când îl văd venind din valuri.
Dar când stau cu mintea clară,
Ruginind viața-mi la mare,
Timpul pare-o veche scară,
Vechi prezent și nou sub soare.
17 dec 1969
Timpul! (I)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Timpul vieții pare încă,
Valea lumilor adâncă,
Și tot taie și tot toarce,
Ghemul vieții ca o Parce.
Dar când stau cu mintea clară,
Ruginind visări trecute,
Timpul nu-i decât o scară,
Un prezent mereu trecut.
17 dec 1969
Când lutul aleargă! (II)
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Când lutul tânăr aleargă-n picior,
De mult e bătut de alții cu dor,
Și sprinten sare de-i joc arzător!
Necazuri n-are! Dureri nu-l cearcă,
Voios își bate joc de vre-o Parcă,
Și trece senin vâslind la barcă.
Când soare torid, când...
17 dec 1969
Poezie de Constantin Obadă despre tristețe, jocuri, noroc, tinerețe, durere, zi, sărbătoare, eternitate, ploaie, destin
