Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Așa cat eu ochii dragi de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Și de vin ca niște stele,
Luminându-mă ușor,
Eu răsar lună din ele,
Tremurând un crâng de dor.
De atâta poezie,
Sufletul...
Poezie de Constantin Obadă despre steleEu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Dar nu stau mult să preget,
Chemării vremii mele.
Eu nu-s decât un suflet,
Un strigăt de bătaie,
Ca nemilosul urlet,
Când dușmanii despoaie.
Poezie de Constantin Obadă despre steleNu tot ce-am scris vă pară gruie,
Nici strălucirea lor inele,
Ci vruta sufletu-mi să puie,
Fuștei la scara unor stele.
Deși mi-i slova lapidară,
De taina muzei e pătrunsă,
Când trage-n cumpăniri de seară,
Lumina care stă ascunsă.
Poezie de Constantin Obadă despre steleEu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
Un strigăt de bătaie,
Ca nemilosul urlet,
Când dușmanii despoaie.
Eu nu-s decât un suflet,
Alinător...
Poezie de Constantin Obadă despre steleCum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
În privirea-mi să-i ascund.
Și ei vin ca niște stele,
Luminându-mă cu sârg,
Eu răsar lumi între ele,
Și le strâng cu noapte-n crâng.
De atâta poezie,...
Poezie de Constantin Obadă despre steleSă spun de zbuciumate nopți?
De schimbătoare zile?
Au scris bunici, nepoți,
Cutremurătoare file.
Să spun de-a lor lumină,
Când stele licăresc,
Ori de lumina zilei,
Când hojmai hoinăresc?
Acestea s-au spus toate,
Cu maxim de...
Poezie de Constantin Obadă despre steleStau dor în prag de vis, vibrând iubirea-n pară,
Cum arămește-n seri, pădurea solitară.
Poiene foșnitoare, din umbre beau lumini,
De te pătrunde-un farmec, ce face să te-nchini.
Minune de icoane în roiuri se ivesc,
Spoind apusul zilei cu...
Poezie de Constantin Obadă despre steleStau dor în prag de vise, când simt că mă reschimb,
S-admir cum arămește amurgul soare nimb,
Altarul inundat de umbre bând lumini,
Apusul cu splendori, icoane să te-nchini.
Apoi jocul se stinge cu un ecou profund,
Când stele de când...
Poezie de Constantin Obadă despre steleNoaptea-i sfântă ca o zână,
Suferința-i e poetul,
Luna pare o fântână,
Izvorând gânduri cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Poezie de Constantin Obadă despre steleNu tot ce-am scris vă pară gruie,
Nici strălucirea lor inele,
Ci vruta sufletu-mi să puie,
Fuștei la scara unor stele.
Deși curg slove lapidare,
De taina muzei sunt pătrunse,
Când trage-n cumpeni visătoare,
Lumini care mai stau...
Poezie de Constantin Obadă despre steleEu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
O zbatere de-aripă,
Ce vrea să prindă-n cuget,
Eternități de-o clipă.
Poezie de Constantin Obadă despre steleCum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Așa cat eu ochii de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Dacă vin ca niște stele,
Luminându-mă cu sârg,
Eu răsar lună din ele,
De ard nopții tainic crâng.
Poezie de Constantin Obadă despre steleCum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
Cu iubire să-i ascund.
Cum clipesc sfioase stele,
Îndrugând nemărginiri,
Eu clipesc lumină-n ele,
A lor trainice simțiri.
Cum a nopților feerie,...
Poezie de Constantin Obadă despre steleCurge blândă noaptea clară,
Simțitoare ca poetul,
În gând, luna solitară,
Leagă vise-n tot boschetul.
Mândre stele par fecioare,
Îndrăgite de luceferi,
Doarme pacea în frunzare,
Tremurând în vânt de neferi.
Doar iubirea stă...
Poezie de Constantin Obadă despre steleNoaptea-i sfântă ca o zână,
Suferința-i e poetul,
Luna pare o fântână,
Izvorând gânduri cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Poezie de Constantin Obadă despre steleSă scriu de noaptea unor stele,
Ce cad în visurile mele,
Să scriu de trecătoare zile,
Eterne-n gânduri de copile?
Acestea toate le-au scris toți,
De la bunici pân' la nepoți,
Să scriu că viața mi-a fost fadă,
Că m-au călcat toți...
Poezie de Constantin Obadă despre steleCând văd altare părăsite,
Cum cată fumuri de tămâie,
Figuri pe ziduri obosite,
Din veacuri triste ne mângâie.
Icoane supte de credința,
Atâtor buze, tremurate,
Adânc ne tulbură ființa,
Cu cântece îndurerate,
Când văd altare...
Poezie de Constantin Obadă despre steleMulte nopți cu stele clare,
Mi-au fost triste felinare,
Multe zile roi de soare,
N-au adus nici o cântare.
Multe doruri visătoare,
Mi-au pierit ca spuma mării,
Multe fețe iubitoare,
N-au adus dulceață sării.
Chiar norocul...
Poezie de Constantin Obadă despre steleNoaptea-i clară ca o zână,
Îndrăgită de poet,
Ca o apă de fântână,
Izvorând răcoare-ncet.
Mândre stele par fecioare,
Ispitite de Amor,
Care cer o sărutare,
Care suspină de dor.
Poezie de Constantin Obadă despre steleDeși trec sită nu prea nouă,
Eu cern rugina vremii mele,
Ca toate boabele de rouă,
Să bată smalțul altor stele.
Poezie de Constantin Obadă despre stele
