Schimbare! (I)
Poezie de Constantin Obadă despre Schimbare, Tristețe, Uitare, Cer, Soare, Dumnezeu, Natură, Oameni, Moarte
votează acum
adaugă un comentariu
Schimbare! (I)
Cupola cea albastră de-ar ține ani în șir,Chiar soarele iubit ar nimici natura,
Tot ce-i în jurul nostru-ar fi un cimitir,
Iar setea fără margini ar devora făptura.
Dar nu se-ntâmpl-acestea și nori îmbietori,
Chiar și-n pustiuri duc, mai rar e drept, puhoaie.
Asemeni unor oameni rătăcitori pe valuri,
Ce-așteptă clipa morții să-i scape de necazuri,
Când toate li se-nneacă, când toate-i dau uitării,
Când Dumnezeu din ceruri nu cată îndurării,
Atunci hotarul nopții alunecă-n uitare,
Căci toate necazurile aduc în trai schimbare.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Data scrierii: 1969
Poezie de Constantin Obadă despre schimbare, tristețe, uitare, cer, soare, dumnezeu, natură, oameni, moarte.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=