Trec..., anii mei albaștri !
Poezie de Constantin Obadă despre Uitare, Flori, Grădină, Zbor, Vreme, Durere, Cugetare, Vechi, Vis, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Trec..., anii mei albaștri !
Cu vise tulburate, cu plete de ninsori,Trec..., anii mei albaștri, din cântece și flori,
Cum trec..., în straie vechi, par niște muribunzi,
Ce le-ndrăgești durerea, când vrei să le-o ascunzi !
Din urmă, le cad zdrențe, ce șerpuiesc în vânt,
Zădărnicii duioase, de slove și de cânt !
O vreme primenită, dintre stihii se lasă,
Să-nvăluie uitarea, cu alta, mai frumoasă !
Trec..., anii mei albaștri, din cântece și flori,
Trec..., scuturați de gânduri, cu plete de ninsori,
Năluci, înspăimântate, în zbor de lilieci,
Ei prind, în templu humei..., cupola lor de veci.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet Nr. 7 - Poezii 1971
Data scrierii: 19 dec 1972
Poezie de Constantin Obadă despre uitare, flori, grădină, zbor, vreme, durere, cugetare, vechi, vis, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=