Trec..., anii mei albaștri !

Poezie de Constantin Obadă despre Uitare, Flori, Grădină, Zbor, Vreme, Durere, Cugetare, Vechi, Vis, Poezie

Trec..., anii mei albaștri !

Cu vise tulburate, cu plete de ninsori,
Trec..., anii mei albaștri, din cântece și flori,
Cum trec..., în straie vechi, par niște muribunzi,
Ce le-ndrăgești durerea, când vrei să le-o ascunzi !

Din urmă, le cad zdrențe, ce șerpuiesc în vânt,
Zădărnicii duioase, de slove și de cânt !
O vreme primenită, dintre stihii se lasă,
Să-nvăluie uitarea, cu alta, mai frumoasă !

Trec..., anii mei albaștri, din cântece și flori,
Trec..., scuturați de gânduri, cu plete de ninsori,
Năluci, înspăimântate, în zbor de lilieci,
Ei prind, în templu humei..., cupola lor de veci.
Caiet Nr. 7 - Poezii 1971
Data scrierii: 19 dec 1972
Poezie de Constantin Obadă despre uitare, flori, grădină, zbor, vreme, durere, cugetare, vechi, vis, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=