Trecuta-mi vreme!
Poezie de Constantin Obadă despre Suferință, Uitare, Vreme, Durere, Lacrimi, Lege, Iubire, Speranță, Lume, Moarte
votează acum
adaugă un comentariu
Trecuta-mi vreme!
Când mi-aduc aminte de trecuta-mi vreme,Suferința lumii-n floarea crimei geme,
Iar durerea vieții purtând stema firii,
Readuce-n patimi, tainițe iubirii.
Ce splendori uitate, ar putea să-nchege,
O misterioasă, a naturii lege,
Deruând sublimă, lunga încleștare,
Zămislind iar lumea, dintr-un strop de mare?
Singură, speranța, împletind cu vise,
Caierul gândirii, tulburând abise,
Uită că doar moartea, cumpănind divină,
C-o interferență, trece prin lumină?
Scormonind adâncuri, din noian de vreme,
Suferința lumii prinde iar a geme,
Iar durerea vieții, luând chipul firii,
Leagănă în patimi, lacrima iubirii.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Data scrierii: 1970-05
Poezie de Constantin Obadă despre suferință, uitare, vreme, durere, lacrimi, lege, iubire, speranță, lume, moarte.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=