Descântec de sperietură:
Se luară nouă măgari,
Se luară nouă ogari:
Cu gurile căscate,
Cu cozile ridicate,
Cu ochii zgâiți
Cu dinții hlizliți
Coboară jos
Să mănânce,
Umbra gardului.
- Acolo nave-ți ce merge
Acolo n-aveți ce...
Descântec de pretit:
Dacă de lucru greu și mult se umflă palma și toată mâna, atunci se spune că-i: pretită. Descântăm în modul următor:
A plecat (cutare) pe cale,
Pe cărare,
Pe podul cel mare.
Pe pod a suit,
Podeaua s-a sucit,...
Descântec de pretit:
Se luară Dumnezeu,
Cu sfântul Petru,
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Sosiră la un pod mare
Tot de aramă.
Dumnezeu și sfântul Petru,
Au trecut,
Omul (pe mume) n-a putut.
- Treci omule.
- Nu pot,...
Descântec de junghiuri:
Luăm ață de fuior de cânepă, și-o punem într-un vas de apă, și începem a zice:
S-a tăiat ogor,
Nu tai ogor,
Fără să leg junghiurile (cutăruia)
Atunci legăm pe ață nodul întâi, și zicem:
Semăn cânepa,
Nu...
Descântec de amorțeală sau răgușeală:
Și tu Cuță, și tu Cuță (diminutivul din Mărcuță, nume de botez),
Încalecă pe drăguță,
Și te du în valea-neagră,
Și bea apă să-ți întreacă
Și ieși afară la soare,
Și crapă ca o cicoare.
Acesta...
Descântec de șopârlariță:
Dacă are omul nădușeli, și-l strânge la grumaz, de abia putând răsufla, atunci zicem că-i bolnav de șopârlariță. Luăm puțină unsoare de porc și începem a zice:
Nouă fete, nouă babe
Și un șopârlariț.
Opt fete,...
Descântec de șopârlariță:
Nouă fete, nouă babe,
Nouă șopârlarițe.
Nicio fată, nicio babă
Nicio șopârlariță.
A coborât sfântul,
Preasfântul Apostol Petru
L-a luat de mână,
De mâna cea dreaptă.
Și l-a dus pe cale,
Pe cea cărare,
Pe...
Descântec de șopârlariță:
Luăm miere de albine și zicem:
Șopârliță lungariță,
Fugi de la (cutare).
Să mergem, să fugim
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat:
Și ți-o tăia vinele,
Și ți-o seca rădăcinile.
În grumaz nu prinde,...
Descântec de îndesoare:
Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...
Descântec de bubă:
Aici noțiunea de “bubă” se referă la orice rană:
Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează,
Îndărăt bubă roșie,
Îndărăt bubă galbenă.
Îndărăt bubă prin strigare,
Îndărăt bubă prin deochi,
Îndărăt bubă...
Descântec de reumatism:
Luăm într-un vas rachiu sau unsoare de porc, și cu un cuțit, ori foarfece, ori busuioc, ori magheran facem cruci în rachiu ori în unsoare și zicem:
Reumatism cu rosuri,
Reumatism cu muieturi.
Reumatism prin...
Descântec de bubă:
Luăm un ban de argint de la o salbă ce o poartă fetele la gât, și ținând banul în mână zicem:
Cruce de argint apucat-am,
Înapoi îndărătatu-te-am.
Bine alege-oi,
Bine culege-oi,
Din fața obrazului,
Din auzul...
Descântec de bubă:
Luăm un cuțit de oțel și facem cruci peste o cană cu apă, ori peste locul dureros, zicând:
Bubă bubată,
Înapoi îndărăt,
Draga mea, sora mea:
Că eu acum te văd,
Acum te trimit îndărăt,
Mai mult nu crește,
Ci te...
Descântec de spurcat:
Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Aducem apă din Cernișoara și punem în ea usturoi verde și zicem:
Amin, amin
Sfințitului sfințit,
De-a cucurezata,
De-a buburuzata.
S-a suit șarpele,
În vârful arțarului,
Cuib să facă,
Și pui să...
Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:
Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:
Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Luăm un fir de orice fel de iarbă verde și cenușă într-un vas, și cu firul de iarbă și un grăunte de usturoi mestecăm cenușa, zicând:
Șade fată pupuiată
Pe un vârf de piatră:
Face pâine de cenușă
Și cu...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Veveriță, pestriță,
Nu umfla,
Nu bosumfla;
Atunci umflă
Atunci bosumflă,
Când o face:
Laur-balaur,
Cuib în crucea bradului,
Și în vârful molidului.
Atunci și nici atunci.
Piui, piui, piui!...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:
Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).
Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...
