pretenţii absurde de atâtea ori am avut
radar perfect credeam că mi-e sufletul
pentru paşii tăi pentru respiraţia ta
pentru plânsul tău
în pielea celuilalt cu râvnă cu iubire
am putea în sfârşit mântuitor ajunge
dacă n-am descoperi...
Doctore, simt ceva mortal
Aici, în regiunea ființei mele
Mă dor toate organele,
Ziua mă doare soarele
Iar noaptea luna și stelele.
Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer
Pe care pana atunci nici nu-l observasem
Si ma trezesc în...
Poezie de Marin Sorescu despre consecințe, boală, urâțenie, cărți, naștere, stele, oameni, soare, frumusețe, ziRemaniem guverne
remaniem români
cuvântul ne așterne
tăceri de săptămâni
Remaniem români
remaniem și unguri
Doamne ce s-amâni
ori fulgi ori struguri
Remaniem și unguri
cuvântul ne așterne
alt strat de muguri...
și această dimineață
cu chipul tău drag pierdut în vis
pentru a fi găsit aici
deasupra ceștii cu cafea
poate cu noapte, cu lapte
iarna hoinărind fără tihnă printre blocuri
și sunetul unui tren care a plecat la opt fix
spre viață cu...
Poezie de Mariana Fulger despre scris, trenuri, eternitate, poezie, noroc, noapte, clipă, vis, viațătu, mână,
de ce te întorci mereu spre ce a plecat?
tu, inimă, cântătoareo,
de ce te strângi în tine
cum un tei singur?
tu, ploaie,
pentru cine atâtea lacrimi,
ce doruri duci?
tu, poezie,
de ce curgi ca o apă de pârâu înalt
când se...
Poezie de Mariana Fulger despre tristețe, infinit, suflet, singurătate, ploaie, lacrimi, apă, poezie, inimă, iubiresă adunăm timpul trecut
cu timpul ce vine
în mulțimi concentrice dense
tot mai dense
să nu se îndepărteze, să ne urmeze
să fim clipa cea mai bună
pentru zarea de lumină care vine
să ne-adunăm mâinile cu umbrele
să fim pace, bucurie
inimă...
a venit un nor de noapte
ramurile arborilor să cureţe toate
de a fost, de n-a fost să fie
a venit un când, un cânt
de mai vis, de mai cuvânt
cum un val de corzi albe
inima teilor şi inima aleilor
şi inima numerelor caselor
şi a ceasurilor...
Poezie de Mariana Fulger despre poezie, inimă, râs, cuvânt, scris, tristețe, timp, noapte, suflet, visei spun că nu mai eşti, mamă,
şi se duc şi vin
şi se duc şi vin în viaţa lor
şi clipe trec şi vin de-a rostogolul
ori lin, mai lin
eu deschid paginile inimii
şi paginile ochilor
şi paginile mâinilor
şi paginile sufletului
şi paginile...
Poezie de Mariana Fulger despre mamă, strămoși, eternitate, suflet, vin, bucurie, scris, lașitate, uitare, timpcu ochii mari și zâmbet întrebător
mă știi tu, oare? mă știi tu, oare?
întrebător mereu și
plin de-o fericire
care se voia găsită
numai de mine, numai cu el
veșnică iubire
a rămas să-mi fie
ei au venit apoi în viața noastră
cu veșnică...
ce ţii la piept – m-au întrebat
văzând braţul stâng cum strâng lângă inimă
aş fi putut spune lumea, clipele toate
n-ar fi fost mult, nu n-ar fi fost
am tăcut şi zâmbind ca un copil fericit
am mers mai departe
alături cu umbra ta
să privim un strop de soare
printr-o petală de floare
printr-un bob rotund de rouă
să privim luna cea nouă
și cum gâzele, o clipă
să ne lăsăm pe-o aripă
peste zare, peste mare
cum irișii de pe baltă
să privim bolta înaltă
vis cu vis, cu...
strigă vântul pe afară
cine a uitat visurile, cine
se țin de mânecile mele
ca niște mâți, ca niște țânci
nu răspunde nimeni
e totul iarnă și atâta alb ninge încă
pe masă, dincolo de fereastra luminată ca un vis
un pix și un ceas scriu...
să ne-mbătăm cu-această dimineață
până când ne vor crăpa tălpile inimii
și tălpile sufletului de-atâta rouă
până când ziua nu se va fi ascuns în ea
iar soarele nu se va grăbi spre un alt răsărit
poezie fii-mi tu și zare, și cer, și infinit...
Poezie de Mariana Fulger despre morală, suflet, infinit, poezie, copii, speranță, cer, soare, salariu, ziUn fir de păianjen
Atârna de tavan.
Exact deasupra patului meu.
În fiecare zi observ
Cum se lasă tot mai jos.
Mi se trimite și
Scara la cer - zic,
Mi se aruncă de sus.
Deși am slăbit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma...
Ah, n-o să ştie nimeni
gingaşa pricină a cireşului
profunda pricină a stejarului
cauza ochilor mei.
Ah, n-o să ştie nimeni
zburata pricină a păsărilor
impietrita pricină a pietrelor
cauza inimii mele.
Ah, n-o să ştie nimeni...
Și ploaia vine albă, densă, caldă
Pe culmi, peste poieni, peste genuni
Stau arborii cu palmele întinse
Și-un foșnet larg prin cetiniș răsună.
Alunecând printre nervuri și aripi
Ploaia pătrunde-n sufletul pădurii -
Și cețuri albe se...
tu ai văzut tăcerea
și ai spus alung-o
lasă-mă să ajung
tăcerea din visul acela
s-a spart în dimineața de ziua mamei
cu glasul ei de mamă și inima ei de mamă
a spus să ai drum bun
după câteva stații, autobuzul s-a oprit
n-a mai vrut să...
Poezie de Mariana Fulger despre eternitate, tăcere, mamă, zi de naștere, salariu, zi, vis, inimă, viațăNoaptea te visez întruna
ziua-ntreagă-i un coşmar
în cerneală totuşi luna
pare-o lacrimă de jar
Ziua-ntreagă-i un coşmar
scriu cu litere de foc
dragoste nu ai habar
dacă-n lume am un loc
Scriu cu litere de foc
în...
Poezie de Costel Zăgan despre coșmar, scris, salariu, zi, poezie, foc, lacrimi, zi de naștere, iubire, noapteDe-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulci a unui plai,
Plai râzând de iarbă verde,
Ce se leagănă, se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;
[De-aş avea o floricică
Gingaşă...
Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odată trandafiri sălbatici.
Aveau atâţia ghimpi,
dar n-am vrut să-i rup.
credeam că-s muguri-
şi-au să înflorească.
Te-am întâlnit apoi pe tine.
O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai!
dar n-am voit...
Poezie de 
Poezie de 
Poezie de