Captiv, prin paturi de spitale,
Spoite-n jerbe de lumină,
Eu, torc durerii ideale,
Că vindecarea..., o să vină!
Oprit brutal, în drum spre maluri,
De Fatime nedomesticite,
Eu, lupt din spumegate valuri,
Să urc, spre lumi mai...
Poezie de Constantin Obadă despre căsătorie, vinovăție, lumină, poeziePrivesc, uimit, străvechiul șanț,
Ce-nconjură..., ruine,
Cândva, o lume din Bizanț,
Trăia aicea..., bine!
O glorie, zace-n deșanț,
Orfană-n veci, de capă:
„Unde-i acum, acel Bizanț,
După Bizanț, să-nceapă”?
Poezie de Constantin Obadă despre glorie, bine, lume, poezieOchii dimineții,
îmbracă,
privirea soarelui,
și sărută cu ea,
oamenii,
mările,
munții,
și toate,
frunțile!
Ochii amiezei,
îmbracă,
privirea trudei,
pe care o culcă,
în paturi proaspete,
și verzi,
din care Anteii...
Poezie de Constantin Obadă despre ochi, putere, sărut, somn, oameni, poezieAm închis regrete-n uși,
Și-am deschis noaptea, ferestre,
Am mințit, multe mătuși,
Că sculptez, statui ecvestre!
Domn viclean, nu ctitoream,
Decât, patimi dulci dorinții!
Căci, iubirilor, zoream,
Cum zoriră, și părinții!
Azi,...
Poezie de Constantin Obadă despre viclenie, regret, suferință, noapte, poezieNatură, meșteră, dibace,
Dă-mi tu, neostoita clipă,
Să simt, durerea care trece,
De moare, tânăra aripă!
O..., nu mi-o da, când norul trece,
Când ziua-n noapte se îmbină,
E prea târziu, din sloiul rece,
Să-nvii o searbădă lumină!
Poezie de Constantin Obadă despre rugăciune, tinerețe, durere, natură, salariu, zi, noapte, clipă, bunul simțOricum le scriu, nimic nu-mi place,
Căci, toate, mi se par absurde,
O ciudă-n nervi, împlântă ace,
Când văd, cum zac, cuvinte surde!
Nu vreau, să cânt, eterne goluri,
Nici chiar, universala jale,
Nici boala, marilor simboluri,
Ci...
Poezie de Constantin Obadă despre boală, scris, nimic, poezieO..., cum Doamne iartă, nu pot să-i încalec,
Vremii, Ducipalul, nărăvaș din fire,
Cum nu știu, tainul unde să-l înduplec,
Ca să-i smulgem taina, întru nemurire!
Bat în lume astăzi, mii de noi lasouri,
Unii, prind copite, alții numai...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitate, iertare, timp, lume, poezieNoaptea, roșesc trandafirii,
Când, sub palide lumini,
Înflorește, dorul firii,
Făt-Frumos, pe la vecini!
Sprinteioare, dulci surate,
La altarul lui Amor,
Numa-n rugi, de preacurate,
Se-ogoiesc, iubind de zor!
Poezie de Constantin Obadă despre noapte, frumusețe, dor, poezieDe chinuri, m-am cam liniștit,
Sub crucea mea..., de fier,
Prieteni dragi, eu, v-am iubit,
Iubit să fiu..., nu cer!
Poezie de Constantin Obadă despre prietenie, cer, zi de naștere, poezieSupremă Zee,
învăluie și dăruie,
gândului isteț,
har poetic,
aidoma,
straielor,
vremii,
sale!
Scapără amnare,
ca să ivesc,
din doruri
cu cântul meu!
Omenia lumii,
sublimă tarlă,
pe care s-o pot rodi,
chiar dacă,...
Poezie de Constantin Obadă despre omenie, inteligență, lume, poezieO..., vino dulce Walpurgie,
Tu, noapte plină de eres,
Să sorb iubiri, dintr-o urgie,
Și glorii..., dintr-un singur vers!
O..., vino, cât sunt încă tânăr,
Cât patimi sfinte..., au temei,
Cât ard încă, de neastâmpăr,
În dorul...
Poezie de Constantin Obadă despre tinerețe, singurătate, suferință, noapte, dor, poezieÎn cupa veșniciei noastre,
Filtrez speranței, vechi simțiri,
Și reînviu, cu nopți albastre,
Fiorul..., sfintelor iubiri!
Tumultul țării-n mine curmă,
O floare, tânără-n visări,
Dar..., mă înalță iar din urmă,
Columnă vieții...,...
Poezie de Constantin Obadă despre tinerețe, noapte, viață, vechi, poezieMărginiri de gând, sihastre,
Curg, in haos, liniștite,
Din priviri, mereu albastre,
Neguri, cad, mai îndulcite!
De-aș putea visa, o vreme,
Curgerea eternă-n spațiu,
L-aș chema, doar pe Horațiu,
Să ne spună, largi poeme!
Poezie de Constantin Obadă despre univers, vis, haos, poezie, vremeSfios, îmi chem în vis iubirea,
Când aș putea să mă abțin,
Dar nu pot trece, peste firea,
Dorința unui crez român,
Când mă trezesc, mai simt pe față,
Savoarea ta, duioasă pară,
Cum se destramă, în distanță,
Ca-n visul nopții, iar...
Poezie de Constantin Obadă despre dorință, vis, iubire, bunul simț, simț, față, poezieCurge dorul meu din zare,
Visul ploii prin Sahare,
Căci norocul meu își are,
În furtuni, senina-i mare!
Poezie de Constantin Obadă despre dor, noroc, vis, poeziePresimt..., o lume, mai cuminte,
Cu visul meu..., de trubadur,
Ce cată-n valuri, din-nainte,
A relelor..., etern cusur!
Cu cât aleargă mai tenace,
Ispite clare-i dau ocol,
Duioase-n dragoste de pace,
Ascund..., a crimelor simbol!...
Poezie de Constantin Obadă despre simbol, tentație, vis, iubire, eternitate, pace, lume, poezieOpriți! O..., zei supremă clipa,
Când soarta-mi arde la zenit,
Să sorb regrete, din risipa,
Pierdută-adânc..., în infinit!
Opriți..., cât încă mai vibrează,
Să lege, alte universuri,
O..., dacă ruga, vă șochează,
Eu, cred în rugă,...
Poezie de Constantin Obadă despre rugăciune, regret, risipă, infinit, lege, destin, clipă, poezieDe câte ori, prin cimitire,
Mă poartă, pași de-nmormântare,
Răzleț, sub pomi, torc elixire,
Și, parcă zbor, în altă zare!
Un freamăt veșnic, de pădure,
Mă cheamă-n triluri felurite,
Au cine-ar sta să mai îndure,
Cântări și pravili...
Poezie de Constantin Obadă despre bătrânețe, tristețe, acasă, liniște, eternitate, zbor, noapte, poezieDe-ar fi..., să se reverse morții,
Din lumea lor..., în calea sorții,
Ne-ar trebui, mii de planete,
Curente vechi, și noi talente!
Poezie de Constantin Obadă despre moarte, vechi, lume, poezieȘi e, un timp, neîndoios,
Când trebui să se spargă,
Un vis, din fașă bătăios,
Demonic, cum aleargă!
Și e, un sclipet, pân' la cer,
Un ev, de lume nouă,
Când, toate negurile-i pier,
În trandafiri, cu rouă!
Și e, un freamăt din...
Poezie de Constantin Obadă despre naștere, timp, lume, cer, vis, poezie
