Pământ rotit..., oprește clipa,
Când soarta-mi urcă la zenit,
Să sorb regretul, din risipa,
Pierdută-n timp..., nemărginit!
Dar, cine stă, s-asculte huma,
Visând, pe prisma unui vers?
Ar fi, cea mai cumplită glumă,
Cutremurată-n...
Poezie de Constantin Obadă despre glumă, regret, univers, risipă, clipă, destin, timp, pământ, poezieTot universul, circulă prin mine,
Eterna mare, aerul, și focul,
Comoara lor, mă prinde, ori mă ține,
De cred, că-n toate, vântură norocul!
De când mă bat, de când mă tot destramă,
Treimea lor, îmi modelează stripa,
De vin, din...
Poezie de Constantin Obadă despre univers, comoară, iubire, aer, mamă, foc, noroc, suferință, durere, clipăDecembrie, subtil a prins,
Să-nvăluie durerii,
Dar, sub troiene, dinadins,
Dospește..., primăverii!
Când oamenii, subtil sunt ninși,
Cu-nvăluiri..., deșarte,
Nădejdea, le rămâne-n sfincși,
Dar sfincșii lor..., în moarte!
Poezie de Constantin Obadă despre oameni, moarte, poezieCe s-a ales, de tine, tată?
Tu, univers de gânduri mari,
Tu, care n-ai stat niciodată,
Decât, în rând cu temerari?
Ce s-a ales, din slava dulce,
Din basmul tău, atât de clar,
Nerăbdător, trudind s-apuce,
Dreptății..., traiul...
Poezie de Constantin Obadă despre stat, univers, durere, cugetare, vis, lumină, poezieÎmi bat în soartă, sonuri noi,
Misterioasele cuvinte,
Și toate vin, ca un șuvoi,
Și toate vor, un drum 'nainte!
Eu, le arunc în cale flori,
Și le strunesc, cum știu avânturi,
Iscând din ape..., meteori,
Și din iubire..., cânturi!
Poezie de Constantin Obadă despre destin, iubire, vin, flori, grădină, poezieDin care colț de cer păgân,
Prind în versuri, raze,
De mișc, cu ele când îngân,
O lume..., de extaze?
Din care dor, nemărginit,
Prind, nevăzute fire,
De mișc, inele de argint,
Topite..., de iubire?
Din care soare, stins...
Poezie de Constantin Obadă despre frumusețe, lume, cer, iubire, dor, soare, poezieAcelași timp, neîndoios,
L-au cunoscut străbunii,
Scăldat în vară, luminos,
Iubind în ierni, tăciunii!
Când omu-i tânăr, și mai șui,
Etern..., îi pare timpul,
Dar, cum regretă clipa lui,
Când moare-n el Olimpul!
Poezie de Constantin Obadă despre timp, tinerețe, eternitate, clipă, poezieCând mai revin, imagini clare,
Din tot ce-a fost, când uiți ce ești,
Te prinde-o dulce exaltare,
Ca Făt-Frumos, de prin povești!
Transfigurat, concepi poeme,
Din sonuri, pline de candoare,
Și șlefuiești cu vremea teme,
Ivite-n...
Poezie de Constantin Obadă despre povești, frică, poezie, frumusețe, noapte, vreme, umbră, visMai lasă somnul Lenin,
Și vino, ca să-i vezi,
Directorii, acasă,
Și zău, că n-ai să crezi!
Nu ți-i înșir pe toți,
Nu-s toți, deopotrivă,
Dar, toți au mulți nepoți,
Și multe rude-n scheme!
De-al meu, nici n-am ce spune,
Stă,...
Poezie de Constantin Obadă despre extaz, mașini, greșeală, vorbire, știință, istorie, acasă, iubire, somn, minuneDădui dureri, în roi de-a dura,
Să-nsenineze, chipul meu!
Dădui dureri, în roi de-a dura,
Să prind, contur, de Dumnezeu!
Și Doamne, cum te-am prins de bine,
Că-n chipul tău, eu, aburind,
Și Doamne, cum te-am prins de bine,
Eu, nu...
Poezie de Constantin Obadă despre durere, bine, noroc, dumnezeu, poezieFrământ în mine, lutul care,
Nu scade-n ritm de sărbătoare!
Iscat, din pulberi strălucite,
Din valuri mari, din mări muncite!
Din ape repezi și-ndulcite,
Din alte luturi vlăguite,
Din lupte grele și vrăjmașe,
Din patimi dulci și...
Poezie de Constantin Obadă despre luptă, sărbătoare, suflet, suferință, iubire, soare, poezieVremuiește-n voie vremea,
Iarna inimii..., săraca!
Nu-i mai place, cum e lumea,
Nu-i mai place, cum e joaca!
Nu-i mai place, Primăvara!
Vara, moare de căldură,
Toamna, plânge-n struguri iară,
Tescuiți..., fără măsură!...
Poezie de Constantin Obadă despre sărăcie, vreme, măsură, primăvară, lume, toamnă, poezieEu..., nu-s din neam miop,
Am tot vederi, albastre,
Arar, un gând ciclop,
Mă-nvăluie-n dezastre!
Poezie de Constantin Obadă despre națiune, dezastru, poezieSe poate..., să mai fi murit,
De când e lumea, lume,
Se poate..., să fi revenit,
Mereu..., sub alte nume!
Dar..., dacă nu mă regăsesc,
Cu cel ce sunt acuma,
Eternul, mi-l disprețuiesc,
Și-mbrac în taină..., huma!
Poezie de Constantin Obadă despre nume, lume, poezieSub valul tău de adevăr,
Dorința mea, pustie,
Se leapădă, ca orice măr,
De frunza lui, târzie!
Presimt, de multe ori, că mor,
Nevolnic..., prin gunoaie,
Dar..., tot renasc, verde covor,
După un nor..., de ploaie!
Poezie de Constantin Obadă despre adevăr, dorință, ploaie, zi de naștere, poezieTu vii..., în valuri, dragi tăcerii,
Te sui, în pomi, să nu te văd,
Și suni, din frunze, farmec serii,
Și râzi, șireato..., trist, cum șed!
Timid..., mă crezi, din stripa ierbii,
Plăpând..., din fire, când m-agit,
De teamă, să mă...
Poezie de Constantin Obadă despre râs, tentație, frică, farmec, tristețe, suferință, poezieÎmi vine..., câte-odată,
Să zbor..., până la stele,
Să leg nemărginirea,
Cu aurul din ele,
Să leg, legenda lumii,
Cu focul vremii noastre,
Drept imn de biruință,
Filtrat, prin zări albastre!
Îmi vine..., să nasc lumi,
O...
Poezie de Constantin Obadă despre risipă, foc, noroc, zbor, vreme, vis, lume, stele, lumină, poezieȘi e..., un timp neîndoios,
Când trebui să se spargă,
Un vis de patimi, spongios,
Demonic, de aleargă!
Și e..., un sclipet, pân' la cer,
Din ev, de lume nouă,
Și cad perdele, de mister,
Și scad, nămeți în rouă!
Și e..., un...
Poezie de Constantin Obadă despre mister, suferință, timp, vis, iubire, cer, lume, poezieDin clipe triste, sare-n vis,
O..., stranie chemare,
Ca vatra, unui gând deschis,
Nevoii de..., uitare!
Dar, clipele se bat în vers,
Cu visul meu..., din urmă,
Îndrăgitor de univers,
Tristeții, care-l curmă!
Dar, când iubire,...
Poezie de Constantin Obadă despre clipă, univers, uitare, suflet, vis, iubire, poezieNu-i veni tu ziua-n crâng,
Subțirică fată?
De mijloc am să te strâng,
Și-ncă nu adată!
O să-ți pară rău de tot,
Știu povestea-ntreagă,
Dară eu, așa socot:
Un sărut de creangă!
Crângul sună-n frunze rar,
Cum e obiceiul,...
Poezie de Constantin Obadă despre greșeală, obiceiuri, sfinți, povești, sărut, jocuri, cuvânt, noroc, farmec, rău
