O umbră de mustrare mă cuprinde,
Când minte-ncet dezleagă vechi mistere,
Ca orice om neputincios când tinde,
Să zboare duh, în gol purtat de sfere.
O umbră sură de dorinți apasă,
Trecut umbrit de palide norocuri,
Când din noianul...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDoruri, gânduri, patimi, vise,
Lanuri crude, dulci narcise,
Valuri pline, triste valuri,
Vise verzi, palide vise,
Toate scot din taina firii,
Labirintele iubirii.
Trec pe apa tinereții,
Barca lumii-ncet poeții,
Și cu harul...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieVeniți din toate colțurile lumii,
În augustul torid că-i sărbătoare,
Veniți să stingem Păcii vrajba vremii,
Cu cântecul ce-l știe fiecare.
Veniți sfătoși cu inime curate,
Căci știm primi cu-adâncă omenie,
Cu vin Cotnar, și sare în...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieLe văd trecând în zori de zi,
Spre piețe zgomotoase, sau servicii,
Așa le știu de când mă țiu,
În voluptatea unor vicii.
Le văd cum duc ispite grele,
Oricum ar fi sunt ochi ce văd,
Acele oboseli latente,
Ce te-nfioară uneori....
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCând au plecat băieții să moară în război,
Erau câmpii mănoase și păsări în zăvoi,
Ce mângâiau speranțe, în visuri fără leac,
Ca veșnica nădejde, a omului sărac.
Dar cei ce i-a trimis departe de zurbavă,
Ideia de prăpăd o tot urcau în...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAbia cuget cugetarea,
Că din eu, sar vâlvătaie,
Frate-am fost cândva cu marea,
Ori un strigăt de bătaie.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieÎn mine doarme-o epocă de piatră,
Un cataclism nedezlegat,
Un cânt nomad bătut în joc de șatră,
Și multe vieți ce-au sucombat.
În mine port în gesturi de maimuță,
Un dor nestins să sar în pom,
Să ies din strâmta neagră potecuță,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieZile încâlcite-n treburi,
Treburi încâlcite-n schele,
Roind roze printre aburi,
Saltă veacul pân' la stele.
Eu în urbea mea străveche,
Caut dorului pereche,
Unii zic că dau în streche,
Alții că-s într-o ureche.
Eu zâmbesc nu...
Poezie de Constantin Obadă despre poeziePlâng copii pe drumuri în Biafra surdă,
Pâinea n-o mai știu, nici lapte nici urdă,
Foamea e-n orbite, crește globii mari,
Burțile răsună, hoardă de tătari.
Surdă omenire care urci rachete,
Cum de lași să moară un popor sub soare?...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieZână blândă noapte clară,
Simțitoare-i cu poetul,
Numai luna-i solitară,
Zăvorăște vrăji cu-ncetul.
Stele mândre par fecioare,
Ispitite de luceferi,
Pacea doarme în frunzare,
Tresărind un vânt de neferi.
Dar iubirea de cu...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDe vraja ta, din dorul tău,
Copiii cresc cuminți,
Asemeni unui strașnic Zeu,
Ne ești iubire și părinți.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieEu nu mai rabd acele vise,
Brumate-n taina mângâierii,
Ci fiare-n vraja lor ucise,
Să urce către anii înălțării.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDrumuri vin drumuri se duc,
Din grădina vieții mele,
Din ce-am fost, din falnic nuc,
Zilnic mă prefac surcele.
Primăverile amare,
Le-ndulceam cu miere albă,
Nuci dădeam la fiecare,
Și râdeam de câte-o babă.
Drumuri vin...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieRamuri multe, moarte tac,
În grădina vieții mele,
Zilnic, prind să mă desfac,
Ploaie neagră de surcele.
Primăveri înscrise-n cercuri,
Îndulceam cu miere albă,
Nuci dădeam de multe feluri,
Și râdem de câte-o babă.
Ramuri se...
Poezie de Constantin Obadă despre poeziePort în mine sita lumii mereu nouă,
Care cerne neguri din sclipiri de rouă,
Port nădejdea vremii către alte stele,
Strecurate-n spuza cântecelor mele.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieO teamă de eroare mă cuprinde,
Când minte-ncet dezleagă noi mistere,
Ca orice om neputincios când tinde,
Să zboare duh, în gol purtat de sfere.
O umbră sură de dorinți apasă,
Trecut umbrit de palide norocuri,
Când din noianul unor...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCând am pornit în câmp asalturi,
Să ștergem milenare haturi,
Noi am cântat în bătălie,
Un imn străbun de vitejie.
Când am forat isteți adâncuri,
Să scoatem tăinuite păcuri,
Noi am cântat încă o odă,
În ritm strălucitor de sondă....
Poezie de Constantin Obadă despre poezieEu plâng argintul unui râu,
Când piere-n ape tulburi,
Cum mor semințele de grâu,
Ucise-n mii de cuiburi.
Eu plâng amoruri din bătrâni,
Cind pier fără de urmă,
Că nu-i durere la români,
Ca pierderea de nume.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieFereastre stau deschise către astre,
O minte clară trage infinituri,
Pe sfoara vremii cu luciri albastre,
Când cearcă necuprins cu alte mituri.
În sticla lor reflectă luna,
Credinți țesute cu milenii,
Dezvăluind abia minciuna,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAlbaștri ochi declină zarea,
Cu flori de măr amirosind,
Umbrare le ațin cărarea,
Iubirilor cu un colind.
De ce în van sunt reaprinse,
Acele tainice iubiri,
De fapt rămân de dor prelinse,
Cristale tristei amintiri.
De ce...
Poezie de Constantin Obadă despre poezie
