Migală mută-n crez torid,
O sete oarbă care nu s-ogoaie,
Unde-i pământul mai arid,
Eu sun viorile a ploaie.
Deochii ispitirii văd,
Păduri de brazi doinind izvoare,
Iar dunele pe care șed,
O mare vălurind grânare.
Eu port...
Poezie de Constantin Obadă despre poeziePrind a înțelege, simfonia ploii,
Când bate ziduri, când șiroaie-n geamuri,
Simt cum plânge setea în carul nevoii,
Care păoartă norul, care mișcă ramuri.
Prind a înțelege lumea în mișcare,
Cum ea chipul vieții, cu noi inși îl schimbă,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAlbaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori ce mor striate,
Au fulgerat aleanul verii,
Cu farmecele deocheate.
De ce în van sunt reaprinse,
Acele tainice iubiri,
De tot rămân de dor prelinse,
Cristale tristei amintiri?
De ce...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieUnde stați raze de lună?
În ce tainiți v-ați ascuns?
Haideți iureș de furtună,
Negură de nepătruns.
Unde stați raze de soare?
În ce nori vă oglindiți?
Năvăliți aprinse zori,
Zări de lumi să limpeziți.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieFereastre lumii stau deschise,
Spre veșnicei străbătătoare,
Cum o poiană de narcise,
Ne-ncântă ochi cu ochi de floare.
În sticla lor reflectă luna,
Credinți țesute cu milenii,
Dezvăluind abia minciuna,
Care-a ispitit toți...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieNecazul unui trai torid,
Cu setea minții se ogoaie,
Unde-i pământul mai arid,
Viori de dor i-adună ploaie.
Deochii lumii ape prind,
Izvoare-n copcă de umbrare,
Cum iarna prinde un colind,
În geamuri ochiuri de cântare....
Poezie de Constantin Obadă despre poezieMulte nopți cu stele clare,
Mi-au fost triste felinare,
Multe zile roi de soare,
N-au adus nici o cântare.
Multe doruri visătoare,
Mi-au pierit ca spuma mării,
Multe fețe iubitoare,
N-au adus dulceață sării.
Chiar norocul...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCâți nu sunt în lume teferi?
Câți nu bat gândirii clare?
Dar nevoia de luceferi,
Din teribilisme sare.
Iar când nu mai pot de bine,
Plini de ifose-n orgolii,
Dau cu ura după tine,
Disperați pozând în dodii.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDeși mi-i traiul fără rost,
Mi-i geniul ordine divină,
Din haosul care am fost,
Rămâne unica lumină.
La noi gândesc duioși gropari,
Când mă veți da uitării triste,
De-or plânge-o seamă de măgari,
Să știi, sunt cei ce-mi dară...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieE o curgere în toate,
Care prinde să-nfioare,
Cine poate, nu mai poate,
Cei ce pot îți zic nepoate.
E o curgere în lume,
Care piere în renume,
E o zbatere deșartă,
Calea lumii se arată.
E o curgere amară,
Din comun în...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieNoaptea-i clară ca o zână,
Îndrăgită de poet,
Ca o apă de fântână,
Izvorând răcoare-ncet.
Mândre stele par fecioare,
Ispitite de Amor,
Care cer o sărutare,
Care suspină de dor.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieFereastre stau deschise către astre,
O minte clară leagă infinituri,
O dragoste de om sclipirii noastre,
De căi lactee cu sublim bat nituri.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieE o curgere în toate,
Deșertare-n deșertare,
Cine stă să o socoate,
Deșertându-se din toate?
Cine știe valuri mării,
Câte bat stihia zării?
Cine știe bietul soare,
Câte pete-n patimi are?
Cine tainele iubirii,
Deșertări în...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieUnde stați raze de lună?
În ce taine v-ați ascuns?
Hai veniți c-o mină bună,
Negurii de nepătruns.
Unde stați raze de soare?
În ce nouri trecători?
În ce mări vă oglindiți?
Năvăliți aprinse-n zare.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieO dulce bunicuță, mi-a spus că în iubiri,
Mor visele urâte, cum mor iubind satiri,
Că basmele se leagă, cu alte mii de basme,
Că straiele vieții nu sunt decât fantasme.
Că omul în lumină, cu greu se-nvrednicește,
Ci tot în neguri cată...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDeși trec sită nu prea nouă,
Eu cern rugina vremii mele,
Ca toate boabele de rouă,
Să bată smalțul altor stele.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieNu aștepta acele vise,
Spoite-n patima uitării,
Ci iscă din nădejdi ucise,
Speranțe încă înălțării.
Nu rabdă omenirea vise,
Roite-n nopți de revelații,
Ci dornică de noi abise,
Eternul ei încearcă spații.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieFereastre vieții stau deschise,
Să primenească atmosfere,
Ca din durerile ucise,
Să crească visul altor ere.
Să crească valul fericirii,
Să bată vântul primenirii
Iar cată visele ucise,
Să crească azi omenirii.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDacă mai rabd acele vise,
Spoite-n vorbe dulci cântate,
E c-au murit în noi ucise,
Atâtea doruri zbuciumate.
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCopacii țării mor în cercuri,
Când siluiți de vânturi tari,
Plesnesc ca legendare arcuri,
Strunite-n timpuri de tătari.
Nu cred că mor fără să știe?
Cât sunt de-ndurerați,
Nici că destinul nu-i îmbie,
Din șes să urce spre Carpați.
Poezie de Constantin Obadă despre poezie
