Când dorul gând s-a dat visării,
Treceam prin lume simplu om,
Din toate valurile mării,
Ce scaldă frunzele din pom,
Vibram un soare de avânturi,
Abia întrezărit în cânturi.
Când dorul gând, s-a dat iubirii,
Visam eternul tânăr om,...
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
Cu iubire să-i ascund.
Cum sclipesc sfioase stele,
Picurând nopții mister,
Eu răsar lumină-n ele,
Luminând ochiuri de cer.
Cum a nopților feerie,...
Pojarul unui trai torid,
Cu setea minții se ogoaie,
Unde-i pământul mai arid,
El sună dor și-ncântă ploaie.
Deochii iscusirii cresc,
Păduri în stepa lumii,
Cu vânturi dulci ușor prășesc,
Ogoare țipătoare vremii.
Eu trag...
Iubirea mea de patimi plină,
Ca dorul setei de izvor,
Ogoaie setea de lumină,
Secând din scara tuturor.
Mi-i sufletul rănit de noutăți,
Cum mi-i iubirea-n clipe răsfățată,
Când ați zburat voi răsfățate clipe?
De dragoste în veci pierdute?
De ce-ai zburat tu răsfățată clipă,
De dragoste în veci pierdută?
De ce din suflet zbateri de...
Pojarul unui trai torid,
Cu setea minții se ogoaie,
Unde-i pământul mai arid,
El sună dor și-ncântă ploaie.
Deochii iscusirii cresc,
Umbrare dulci în stepa lumii,
Și-n domoliri de vânt prășesc,
Ogoare țipătoare vremii.
Eu...
Stau vis în prag de dor, vibrând seară de seară,
Cum picură amurguri, arama solitară,
Altare răzvrătite de umbre, beau lumini,
Când recreaz-un farmec la care să te-nchini,
Icoane fără seamăn din nou se ivesc,
Cum n-a văzut în temple,...
Când dorul tolănit visării,
Visa pe drumuri simplu om,
Din toate valurile mării,
Cu toate frunzele din pom,
Vibram suave dulci avânturi,
Întrezărite-abia în cânturi.
Când dorul gând, m-a dat iubirii,
Eram pe drumul fericit,
Din...
Stau dor în prag de vise, să văd eternul schimb,
S-admir cum arămește amurgul ca un nimb,
Altare invadate de umbre beau lumini,
Din depărtări te cheamă, splendorii să te-nchini.
Zboară visul meu spre lună,
Oglindit în marea nopții,
Și din flori de stele-adună,
Dor muiat în taina minții!
Mi-i sufletul atât de trist,
În dimineața asta clară,
Cum e credința întru Crist,
Dogmatica ei milenară.
Și mă învălui în noian,
De sonuri care bat în tragic,
De parcă am primit un an,
Și tot în jur îmi pare magic.
Mă mângâie...
Dorul meu petrece,
De la cald la rece,
Cum din mări sorite,
Ploi vin ostenite!
Unde cade stropul,
Râde iarba, plopul,
Unde cade dorul,
Râde-n om amorul.
Doamne dă norocul,
Veșnic să fiu stropul,
Călător spre mare,
Din mare-n...
Ninge din imperiul vremii,
Cel albit și fără margini,
Ninge-n toamna anatemii,
Primăveri să crească-n oameni.
Ninge armonii troiene,
Clinchete de zărvi în stradă,
Fulgi acum sclipind din gene,
Mâine-n zori vor fi zăpadă.
O...
Din câți au fost n-au să mai fie,
Din câți îi am mă dor mereu,
Natura n-are omenie,
Și nici credință-n Dumnezeu.
De-aceia poate, nici că-i pasă,
Când eu mă prăpădesc văzând,
Ea vine..., trece radioasă,
Și moare-n mine strălucind....
Din dorul meu mă istovesc,
În mii de doruri multe,
Căci tot limanul omenesc,
Stă-n legi necunoscute.
Chiar dacă visul nu-l ating,
În cât mi-i dat veleatul,
Cu râvna mea sfioasă-mping,
De-a lungul și de-a latul.
Mi-i dor de-al lumilor Cotnar,
Să-l sorb cu ele împreună,
Ca să se lege milenar,
Un sfânt amor ce ne adună.
Mi-i dor de un spumos nectar,
Zdrobit în zarva frământării,
Să-l sorb din cupe de coșmar,
Filtrat prin albăstrimea zării....
Eu nu știu pendularea lumii,
Nici seatea oarbă de abise,
Ci doar cutremurarea humii,
Când strânge-n dor eterne vise!
Eu nu știu fala cum să-nchin,
Rotundă-n perla suferinții,
Căci în puterea-mi stă venin,
Abia-ncolțește floarea...
O..., aș sorbi un vin nectar,
Zdrobit de-o lungă frământare,
Iscată de un vast coșmar,
Și primenită lung prin soare.
Eu aș sorbi un vin amar,
Din tulburările sihastre,
Esențe pure de Cotnar,
Trecute-n nori prin zări albastre....
Orașul pare o pădure,
Ca un imens ecuator,
Un curcubeu de ramuri dure,
Se plâng, se zbat, se trec de dor.
S-au tot iubit când erau tineri,
Sfioși în tainele iubirii,
Priviri din zbor ca niște neferi,
Dorinței lor în dorul firii.
El, Făt-Frumos, era mai mare,
Pe când ea, farmec de copilă,
A fost să moară el în stare,
Părinții când au...
