Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,
Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.
Pe un deal în depărtare un foc...
"O, ramâi, ramâi la mine,
Te iubesc atât de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu ştiu să le-ascult;
În al umbrei întuneric
Te asamăn unui prinţ,
Ce se uit-adânc în ape
Cu ochi negri si cuminţi;
Şi prin vuietul de valuri,
Prin...
Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin;
Dintr-un colţ pe-o sofă roşă eu în faţa lui privesc,
Pân' ce mintea îmi adoarme, pân' ce genele-mi clipesc;
Lumânarea-i stinsă-n casă... somnu-i cald, molatic, lin.
Atunci tu prin întuneric...
Unii, mai zic:
„ Omul..., e mic,
Cât un pitic ”.
Dar, din el, un pic,
Cât, un irmilic,
Iscă, din nimic,
Tic-tac-ul cosmic,
Cene-i cântă noul „tic ”?
Străluci-va pic cu pic,
Ca versul, homeric.
Cine nu..., în întuneric,
Fără...
Motto:
Când scriu, acum, acest poem,
Văd, clipa cea din urmă,
Poveste tristă, de boem,
Cum în noian, se curmă.
Eram..., rază de lumină,
Eram..., fluviu care taie,
Din izvoare, până-n zare,
Șesuri, ca să vie ploaie....
În târgul meu, din valea unui munte,
Ornat, cu zmeurișuri solitare,
Revăd, în portul firelor cărunte,
Luchieni, boind cu Voroneț altare.
În târgul meu, din valea unui munte,
Arcașii, trag, în liniștea eternă.
Cei vii, la jocuri și-n...
Declinându-mi viața toată,
În întunericul, profund,
Eu caut, dragostea curată,
În conturul lui, m-ascund.
Cum atrag, sfioase stele,
Depărtări, din infinit,
Eu, atrag, una din ele,
Cu, o liră, de argint.
Cum, a nopților tărie,...
Cine știe..., drumul lung, către, a fi?
Poate-abia acuma, devenim, ce-om fi?
Cine..., precizează, azi, că nu e ieri?
Poate..., o durere, ar fi loc de plăceri?
Cine..., garantează, viața că nu-i moarte?
Ori..., că moartea însăși, viață ne...
Zvâcnește lumea-n întuneric,
Cupole pline de hazard,
Să prindă țărmul nestatornic,
S-ogoaie vise care ard.
Din valuri reci chinuitoare,
Încinse-n lanț adeseori,
S-a primenit acea candoare,
De oameni șoimi nepieritori!
Separi, un cer de întuneric,
Și alte ceruri, vin la loc,
Încât, te-ntrebi: care-i himeric?
Și care..., parte de noroc?
Apare-o stea în depărtare,
Ca fața unei mari oglinzi,
Și te întrebi..., dacă e soare,
Ori visul..., care ți-l...
Lumina nopții terfelită,
De întunericul bastard,
Îmi pare-o doamnă de elită,
Ce doarme-n vise care-i ard!
Lumina vine și se duce,
În umbre, ades făr' să le știm,
Ooriunde-o fi, ea ne străluce,
O rază pală-n țintirim!...
Noaptea-n liniște târzie,
Scaldă-n umbre vagi mistere,
Vis în har de poezie,
Doritor, săruturi cere!
Stau pe-o bancă lâng-o poartă,
Pironit în întuneric,
Doar salcâmi-n ram mă ceartă,
Pentru visul meu himeric!
Un cocoș...
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Și ei vin ca niște stele,
Luminându-mă ușor,
Eu răsar lună din ele,
Tremurând un crâng de dor.
De ne prind zori-n poiană,...
În satul meu din valea unui munte,
Ornat cu zmeurișuri solitare,
Revăd în portul pletelor cărunte,
Zugravi boind cu var curat altare.
În satul meu din valea unui munte,
Eroii torc din liniștea eternă,
Cei vii în jocuri și nădejdi...
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Așa cat eu ochii dragi de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Și de vin ca niște stele,
Luminându-mă ușor,
Eu răsar lună din ele,
Tremurând un crâng de dor.
De atâta poezie,
Sufletul...
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
În privirea-mi să-i ascund.
Și ei vin ca niște stele,
Luminându-mă cu sârg,
Eu răsar lumi între ele,
Și le strâng cu noapte-n crâng.
De atâta poezie,...
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Așa cat eu ochii de fată,
Cu privirea să-i ascund.
Dacă vin ca niște stele,
Luminându-mă cu sârg,
Eu răsar lună din ele,
De ard nopții tainic crâng.
Adevărul pe toate drumurile,
Cine știe,
dacă minciuna nu-i un Adevăr sinistru?
Dacă am mers pe căi greșite,
poate că ar trebui, să derulăm întunericul,
prin prisma lumini, să pătrundem în adâncuri și să vedem?
Cine știe,
poate acolo...
Cum declinul serii cată,
Întunericul profund,
Eu cat ochii dragi de fată,
Cu iubire să-i ascund.
Cum clipesc sfioase stele,
Îndrugând nemărginiri,
Eu clipesc lumină-n ele,
A lor trainice simțiri.
Cum a nopților feerie,...
În satul meu din valea unui munte,
Ornat cu zmeurișuri solitare,
Revăd în portul firelor cărunte,
Zugravi boind cu voroneț altare.
În satul meu din valea unui munte,
Eroii torc din liniștea eternă,
Cei vii în jocuri și nădejdi...
