Luna!
Caiet Nr. 1 - Poezii 1951
Când răsare blânda lună,
Cu un dulce, trist regret,
Ea în suflete adună,
Nerăbdarea, în secret.
Liniștea încet o lasă,
Să coboare-n orice loc,
Noapte bună-n orice casă,
Și iubirilor..., noroc.
Când răsare blânda lună,
Cu un dulce, trist regret,
Ea în suflete adună,
Nerăbdarea, în secret.
Liniștea încet o lasă,
Să coboare-n orice loc,
Noapte bună-n orice casă,
Și iubirilor..., noroc.
Mi-i sufletul cristal ca roua dimineții,
Dar port în el regrete fără leac,
Că mi-am pierdut comoara tinereții,
Într-un trecut despotic, amarnic și sărac.
Eu primul scâncet l-am rostit în lume,
Pe-o margine de lan, la prașila dintâi,...
De ce-ngropați de vii părinții,
Cu ochi vicleni și dușmănoși?
De ce de dragul suferinții,
Vă arătați, neomenoși?
De ce când trec în labirinte,
Regretele vă par eterne?
De ce simțiți în oseminte,
Durerea lor, cum vi se cerne?...
În mine scad treptat lumini,
Din vremi când mai erau altare,
Când toată liota de spini,
O pârjoleam cu-n nimb de soare.
În mine scot treptat lumini,
Regrete-n clipe solitare,
Și parcă simt dureri de spini,
Și parcă-ntunecă-n...
Deși cobor încet la vale,
Cu oseminte în desagă,
Regretul meu mai urc-o cale,
Cu cei ce-mi sunt atât de dragi.
Deși cobor încet la vale,
Cu osemintele-n desagă,
Regretul meu pășește drag,
Și urc și eu înc-o spirală.
Presimt de tânăr clipa morții,
Regrete serbezi dând binețe,
Nedumerite-n urna sorții,
Cum de-am ajuns la bătrânețe!
Presimt a tinereții floare,
O clipă-n marea galaxie,
Seducătoarea ei paloare,
Topindu-se în veșnicie.
Presimt...
Am lăsat regrete-n uși,
Și suspine în ferestre,
Au crezut multe mătuși,
Că iau fete fără zestre.
Zestrea care o-ndrăgeam,
Nu era pecuniară,
Căci iubirile urmam,
Zi de zor în drum spre seară.
Au rămas într-un album,
Patimi...
O..., Doamne-n clipa morții mele,
Regretele mi-or da binețe,
Cu toate căile de stele,
Ce le-am bătut spre bătrânețe.
Iar tinerețea-mi dulce floare,
Mijind în fund de galaxie,
Va pâlpâi ca o paloare,
Topindu-se în veșnicie.
De...
Printre diminețile mele din care ies zilnic cu pași programați și printre puținele lucruri pe care le mai am sunt mulți prieteni care-și storc transpirația ca pe niște coșuri la pubertate spunându-mi că mă iubesc apoi se retrag într-un petic de...