Mult!
Caiet Nr. 4 - Poezii 1970
Mult ne căutăm,
Mult ne ajutăm,
Până ne-ngropăm,
Să ne vremuiască,
Iarba ne lumească,
Visul omenirii,
Setea fericirii,
Stă-n sensul rotirii,
Restu-i doar o spumă,
Mânjită cu humă!
10 sep 1970
Poezii, pagina 59
2476 poezii
Dorul! (I)
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Dorul mă petrece,
De la cald la rece,
Cum din mări sorite,
Ploi vin ruginite!
Unde cade stropul,
Crește iarba, plopul,
Unde cade dorul,
Crește viu amorul.
Doamne fă-mă stropul,
Să caut singur locul,
Unde curge-n soare,
Râu...
09 sep 1970
Poezie de Constantin Obadă despre motivație, dor, fericire, ploaie, singurătate, rău, lume, moarte, iubire, vinDorul! (II)
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Dorul mă petrece,
De la cald la rece,
Cum din mări sorite,
Ploi vin ruginite!
Unde cade stropul,
Crește iarba, plopul,
Unde cade dorul,
Crește brad amorul.
Doamne dă-mi norocul,
Să găsesc iar locul,
Să curg în cărări,
Râu...
09 sep 1970
Poezie de Constantin Obadă despre fericire, dor, ploaie, iubire, noroc, timp, rău, moarte, vin, lumeMult ne căutăm!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Ne căutăm, ne-ncurajăm,
până-ngropăm,
să tot vremuiască,
iarba fericirii1
Visul omenirii,
Stă-n sensul rotirii!
Restu-i doar o spumă,
Stropită cu humă.
09 sep 1970
Dorul! (III)
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Dorul meu petrece,
De la cald la rece,
Cum din mări sorite,
Ploi vin ostenite!
Unde cade stropul,
Râde iarba, plopul,
Unde cade dorul,
Râde-n om amorul.
Doamne dă norocul,
Veșnic să fiu stropul,
Călător spre mare,
Din mare-n...
09 sep 1970
Poezie de Constantin Obadă despre fericire, râs, dor, cugetare, ploaie, iubire, eternitate, noroc, timp, moarteCând trec prin sate!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Când trec prin sate cu mașina,
Și mai zăresc case cu stuf,
Simt cum se tulbură lumina,
Și timpul prinde-n nări năduf.
Și mă cuprinde o tristețe,
Că mai apar în drumul meu,
Cupole-n ochiuri plângărețe,
Rămase de la Dumnezeu....
19 aug 1970
Poezie de Constantin Obadă despre sfinți, tristețe, mașini, vis, artă, artă fotografică, oameni, dumnezeu, timp, simțAdorație!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Ador sublimul tău pământ,
A cărui iarbă verde sunt,
Nepieritoare țară!
Ador al apelor tumult,
A căror vise le ascult,
În vuiet către mare!
Ador a codrilor cântări,
Când sună cornii-n depărtări,
Ce-ndeamnă la iubire!
Ador...
19 aug 1970
Când treci prin sate!
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
Când treci prin sate cu mașina,
Și mai zăresc case cu stuf,
Simt cum se tulbură lumina,
Și timpul prinde-n nări năduf!
Și mă cuprinde o tristețe,
Că mai apar în drumul meu,
Cupole-n ochiuri plângărețe,
Rămase de la Dumnezeu!...
19 aug 1970
Poezie de Constantin Obadă despre sfinți, tristețe, mașini, artă, artă fotografică, oameni, dumnezeu, timp, bunul simț, simțAdorație!
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
Ador sublimul tău pământ,
A cărui iarbă verde sunt,
Nepieritoare țară!
Ador a apelor tumult,
Cum vin în valuri printre stânci,
În vuiet către mare!
Ador a codrilor cântări,
Când cornul sună depărtării,
Și-ndeamnă la iubire!...
19 aug 1970
Poezie de Constantin Obadă despre sublim, pământ, români, țară, oameni, iubire, vin, stele, soare, poezieNu-i greu!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Nu-i greu iubirea s-o-nțelegi,
Când dulcea ei privire,
C-o simplă, sfântă-nvălurire,
Te leagă ani întregi.
Nu-i greu să suferi îndelung,
Pioasa ei chemare,
Ci cați să spinteci larga mare,
Rechini dacă te-ajung,
Nu-i grea...
17 aug 1970
Nu-i greu!
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
Nu-i greu iubirea s-o-nțelegi,
Când dulcea ei privire,
C-o simplă sfântă-nvăluire,
Te leagă ani întregi!
Nu-i greu să suferi îndelung,
Pioasa ei chemare,
De doru-i spinteci larga mare,
Rechinii nu te-ajung!
Nu-i grea arcada...
17 aug 1970
Planeta noastră!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Planeta noastră-i mamă bună,
Pe toți, la sânu-i ne adună,
Dar noi, cu coifuri de aramă,
O tot jignim, nu ținem seamă.
Dar ea sărmana, iubitoare,
Ca toate mamele sub soare,
Se lasă-mpunsă prin picioare,
Mai uită cum ne trecem vremea....
10 aug 1970
Poezie de Constantin Obadă despre mamă, inteligență, iertare, uitare, măsură, copii, lume, vreme, vechi, inimăDorință!
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
În codrii verzi ca-n vechi palate,
Se plimbă-n taină nemurirea,
Cei mari și mici de pe la sate,
Îi știu cum cântă popi psaltirea!
Poiene dulci par săli de bal,
După o noapte ca de smoală,
Iar zori aprinși un festival,
Ce dau...
04 aug 1970
Poezie de Constantin Obadă despre lene, imortalitate, dorință, noapte, bunul simț, simț, vechi, flori, grădină, fațăCâte vise!
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
Câte vise ard pe rug,
În a flăcării uimire,
Suferinței tot un plug,
Pune capăt răzvrătirii!
Și cât viața curge lin,
Ară mica speranță,
Dar când lumea-i în declin,
Arde tun de la distanță!
03 aug 1970
Dar n-am găsit!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Acolo-n eul meu sălbatic,
Am prins cu liniștea mistere,
Cu norul slab și singuratic,
Din largul mărilor putere.
Dar n-am găsit adânci vibrații,
S-armonizez a lumii vânturi,
Până iubiri eterne-n grații,
Nu-mi insuflară-n taină...
05 iul 1970
Dar n-am găsit!
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
Acolo-n eu-l meu sălbatic,
Am prins cu liniștea mistere,
Ca norul slab și singuratic,
Din largul mărilor putere!
Dar n-am găsit adânci vibrații,
S-armonizez a lumii vânturi,
Până iubiri eterne-n grații,
Nu-mi insuflă-n taină cânturi!
05 iul 1970
Film mut!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Iată, închid ochii,
și pe ecranul unui vis pierdut,
văd fermecata copilărie.
Ce înalt e bunicul! Cât Ceahlăul.
Și cum udă florile, și cum stă aplecat,
pare un Polifem, când mulge oile.
Iar bunica, duioasă, pare Sfânta Ana,
care,...
02 iul 1970
Poezie de Constantin Obadă despre film, minune, fericire, copilărie, trecut, inteligență, școală, sărut, flori, uitareCe stai lună!
Caiet Nr. 4 - Poezii 1970
Ce stai lună sus pe cer,
Și nu vii acasă?
Moda să mai porți mister,
Nu mai ține... lasă!
Ce atai mândră ca un vis,
Care leagă maluri,
Când eternul Paradis,
L-ai pierdut în valuri?
Vino dară deci cu noi,
Dulce curtezană,...
01 iul 1970
Farmec de natură!
Caiet Nr. 4 - Poezii 1970
Scări de dor lacrimi de vis,
Urc și cad în lume!
Ce ni-i dat ce ne e scris,
Toate vin anume!
Deci în voie să lăsăm,
Traiul pân-la moarte,
Cu iubire să-ntremăm,
Visele deșarte!
Din vlăstare să-mpletim,
Dragostea mai pură,...
01 iul 1970
Lumea!
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Lumea, pare veșnic altfel de cum este,
Când în sine, toarce unica-i poveste,
Cine-o înțelege și-i citește taina,
Aibă doar o grijă: să-i preschimbe haina.
Căci în goliciunea de splendori visate,
Poartă cu mândrie, veșnice păcate!
30 iun 1970
