Sala-mbrăcată cu-atlas alb ca neaua,
Cusut cu foi şi roze vişinii,
Şi ceruită strălucea podeaua
Ca şi-aurită sub lumine vii
Lumini de-o ceară ca zăharu - o steaua,
Diamant topit pe-oricare din făclii.
Argint e-n sală şi de raze nins
E...
Poezie de Mihai Eminescu despre pasiune, unelte, prostie, corp, diavol, cruzime, frumusețe, siguranță, suflet, urâțenieEi cer să cânt... durerea mea adâncă
S-o lustruiesc în rime şi-n cadenţe
Dulci ca lumina lunei primăvara
Într-o grădină din Italia.
Să fac cu poezia mea cea dulce
Damele să suspine; ce frumoase
Pot fi pentru oricine. Pentru mine
Nu. Şi...
Poezie de Mihai Eminescu despre frumusețe, durere, suflet, boală, mândrie, frică, pietre, politică, români, râsSara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc - stelele scapără-n cale;
Apele plâng clar izvorând în fântâne,
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.
Luna pe cer trece aşa sfântă şi clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea...
Cu-ncetu-nserează și stele izvorăsc
Pe-a cerului arcuri mărețe.
În umede lanuri de-albastru ceresc,
Merg norii cu hainele crețe
Și stâncile rar
Ca stâlpii răsar,
Negriți și-ndoiți de furtună
În lună.
Diamant e în aer, în codri miros...
PERSOANE:
MUREŞANU, MORS, GENIUL LUMINEI
(Scena înfăţişează un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munţi. Pe deoparte stânci sur¬pate - unele ţepene, altele răsturnate - de alta brazi acăţaţi de vârfuri de stânci, unii frânţi şi...
Poezie de Mihai Eminescu despre prostie, rău, răutate, fapte, invidie, dreptate, națiune, putere, fericire, cugetareMiradoniz avea palat de stânci.
Drept streşină era un codru vechi
Şi colonadele erau de munţi în şir,
Ce negri de bazalt se înşirau,
Pe când deasupra, streşina antică,
Codrul cel vechi fremea îmflat de vânt,
O vale-adâncă ce-ngropa în...
Poezie de Mihai Eminescu despre rău, grădină, haine, stele, aer, flori, noapte, umbră, tinerețe, vechiCând crivăţul cu iarna din nord vine în spate
Şi mătură cu-aripa-i câmpii întinse late,
Când lanuri de-argint luciu pe ţară se aştern,
Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern...
Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,
S-aud...
Poezie de Mihai Eminescu despre cugetare, povești, somn, ochi, vis, mândrie, risipă, mister, inteligență, glumăAveam o muză, ea era frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Poţi ca să vezi icoana radioasă,
În strai de-argint a unui elf de nea!
Păr blond deschis, de aur şi mătasă,
Grumazii albi şi umeri coperea,
În strai de-argint strâns de-un...
Poezie de Mihai Eminescu despre muză, singurătate, orbi, ochi, haine, fericire, zâmbet, măreție, nebunie, zi de naștereO raclă mare-i lumea. Stele-s cuie
Bătute-n ea şi soarele-i fereasta
La temniţa vieţii. Prin el trece
Lumina frântă numai dintr-o lume,
Unde în loc de aer a un aur,
Topit şi transparent, mirositor
Şi cald. Câmpii albastre se întind,
A...
Poezie de Mihai Eminescu despre putere, dreptate, ironie, moarte, nefericire, rău, dorință, nedreptate, pământ, aerFrumoasă şi jună, oh, dragă-mi mai eşti!
Eu caut şi caut în- achi-ţi cereşti
Şi-n veci nu mă satur şi-n veci aş căta,
Iubită, dorită, o gură - aşa!
Tu tremuri, tu cauţi, tu murmuri, tu râzi,
Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi,
Cu...
Poezie de Mihai Eminescu despre râs, pedeapsă, vinovăție, sărut, lege, copii, ochi, zi de naștere, viațăIubită dulce, o, mă lasă
Să privesc faţa-ţi, ochiul tău ceresc,
Să mângâi păru-ţi d-auree mătase,
Privindu-te, de-amor să nebunesc!
Ah! braţul tău rotund e alb - se lasă
Ci graţie pe umerii-mi - privesc
În ochii tăi, în faţa ta - în gura...
Poezie de Mihai Eminescu despre grație, ochi, concentrare, pasiune, întuneric, mister, bine, glumă, copii, păcatO, îndulceşte-ţi ochii tăi, iubită;
O, însenină faţa ta de nea.
Nu ştii că-n piept inima mea rănită
Tresare-adânc la întristarea ta?
Tresare-adânc, tresare-adânc, iubită
¬Oh, în zădar mi-ncreţi tu fruntea ta.
Durerea chiar de-o...
Poezie de Mihai Eminescu despre moarte, gelozie, sărut, somn, glumă, durere, ochi, râs, minune, numeNoaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin;
Dintr-un colţ pe-o sofă roşă eu în faţa lui privesc,
Pân' ce mintea îmi adoarme, pân' ce genele-mi clipesc;
Lumânarea-i stinsă-n casă... somnu-i cald, molatic, lin.
Atunci tu prin întuneric...
Poezie de Mihai Eminescu despre lene, foc, întuneric, față, somn, zi de naștere, inimă, minte, râs, noapteCând sufletu-mi noaptea veghea în extaze,
Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,
Incins cu o haină de umbre şi raze,
C-asupră-mi c-un zâmbet aripele-a-ntins;
Dar cum te văzui într-o palidă haină,
Copilă cuprinsă de dor şi de taină,...
Poezie de Mihai Eminescu despre haine, frică, zâmbet, ochi, umbră, sfinți, noapte, vis, dor, zi de naștereFăclie de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot, în orele sfinte,
Un vis ce îşi moaie aripa-n amar,
Astfeli ai trecut de al lumii otar.
Trecut-ai când ceru-i câmpie senină,
Cu râuri de lapte şi flori de lumină,
Când norii cei...
Poezie de Mihai Eminescu despre nebunie, moarte, cer, stele, haine, ateism, univers, sens, vis, urâțenieO, dă-mi arpa de aramă
Şi mi-o pune-n braţul stâng.
Ochii tăi se plec cu teamă,
Tu roşeşti -- glasu-mi te cheamă,
Coardele încet te plâng!
Vino dar, palidă zână,
Pune faţa pe-al meu piept;
Gâtul tău pe braţu-mi drept,
Tu, a ochilor...
Poezie de Mihai Eminescu despre iubire, înțelepciune, durere, frică, ochi, rai, imortalitate, mister, cer, amarCând norii palate fantastice negre,
Cu geamuri prin care se vede zafir,
Ascult-ale mărei lungi cântece-alegre,
Când stele se mir,
Atunci printr-o geană de nouri, deschisă,
Din ochiu-i albastru se vede o stea
Ce-mi miruie fruntea c-o...
Din ocean de vise ferice, strălucitoare
Ai apărut în viaţa-mi femeie răpitoare,
Cum luna argintoasă, albă zâmbind răsare
Din înstelata mare!
În ocean de visuri din ce în ce pierite,
Te-ai dus şi-ai stins cu tine iluzii fericite,
Cum...
Înger în patru colţuri, o stea cu barbă lungă,
Cine-a ştiut vrodată că tot ce eu iubeam
E-un dramaturg puternic, dar fără bani în pungă,
Un paralelogram?
E-un om a cărui visuri la bere tot ţintează,
Ce se consumă-n asuri şi joacă la...
Poezie de Mihai Eminescu despre neprevăzut, beție, bani, vis, băutură, cugetare, dorință, râs, eternitate, steleÎngere palid, îţi e mister
Cum că a lumei valuri şi şoapte
Este durere şi neagră noapte
Pe lângă cer?
Nu ştii tu, înger, oare să zbori,
Să laşi pământul, trista ruină?
De-ţi place cerul, a lui lumină,
De ce nu mori?
O, dar pământul...
