Redă-mă soartă iar iubirii,
Să curg în valea tinereții,
Să uit deșertul amăgirii,
Să văd în om cum văd poeții.
Redă-mă farmec nou luminii,
Să prind nemărginita zare,
Să ard din drumuri mărăcinii,
Să sar în cântece de țară....
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
O zbatere de-aripă,
Ce vrea să prindă-n cuget,
Eternități de-o clipă.
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
Un strigăt de bătaie,
Ca nemilosul urlet,
Când dușmanii despoaie.
Eu nu-s decât un suflet,
Alinător...
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Dar nu stau mult să preget,
Chemării vremii mele.
Eu nu-s decât un suflet,
Un strigăt de bătaie,
Ca nemilosul urlet,
Când dușmanii despoaie.
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
Ce-și frânge des aripa,
Când vrea să prindă-n cuget,
Eternității clipa.
Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.
Eu nu-s decât un suflet,
O stingere-n văpaie,
Ce nu s-ar vrea nici urlet,
Nici strigăt de bătaie.
Eu nu-s decât un suflet,...
Frământ în mine, lutul care,
Nu scade-n ritm de sărbătoare!
Iscat, din pulberi strălucite,
Din valuri mari, din mări muncite!
Din ape repezi și-ndulcite,
Din alte luturi vlăguite,
Din lupte grele și vrăjmașe,
Din patimi dulci și...
Veniți la noi din colțurile lumii,
În augustul torid că-i sărbătoare,
Veniți să stingem Păcii vrajba lumii,
Cu cântece și jocuri fiecare.
Veniți sfătoși cu inima curată,
Să vă cinstim cu dulce omenie,
Cu vin Cotnar, cu pâinea cât o...
Poezie de Constantin Obadă despre admirație, cultură, jocuri, sărbătoare, măsură, sublim, omenie, lume, inimă, țarăCurge blândă noaptea clară,
Simțitoare ca poetul,
Numai luna solitară,
Leagă vrăji în tot boschetul.
Mândre stele par fecioare,
Îndrăgite de luceferi,
Doarme pacea în frunzare,
Tremurând în vânt de neferi.
Doar iubirea stă de...
Poezie de Constantin Obadă despre magie, tentație, pace, noapte, sfinți, iubire, lună, stele, poezieVeniți în țara doinelor alese,
Cu Feți-Frumoși și mândre Cosânzene,
Ca să gustați din roadele culese,
Arcane de sublim perene.
Veniți să ne legăm iară ca frații,
Să mai gândim în lume ce-i de dres,
Să renodăm în pace aspirații,
Cu...
Veniți la noi din colțurile lumii,
În augustul torid că-i sărbătoare,
Veniți să stingem Păcii vrajba lumii,
Cu cântece și jocuri fiecare.
Veniți sfătoși cu inima curată,
Să vă cinstim cu dulce omenie,
Cu vin ales și pâinea cât o...
Poezie de Constantin Obadă despre progres, școală, admirație, cultură, jocuri, sărbătoare, măsură, sublim, omenie, lumeVeniți în țara doinelor alese,
Cu Feți-Frumoși și mândre Cosânzene,
Ca să gustați din roadele culese,
Arcane de sublim perene.
Veniți să ne legăm iară ca frații,
Să mai gândim în lume ce-i de dres,
Să renodăm în pace aspirații,...
Curge blândă noaptea clară,
Simțitoare ca poetul,
În gând, luna solitară,
Leagă vise-n tot boschetul.
Mândre stele par fecioare,
Îndrăgite de luceferi,
Doarme pacea în frunzare,
Tremurând în vânt de neferi.
Doar iubirea stă...
Veniți la noi din colțurile lumii,
În augustul torid că-i sărbătoare,
Veniți să stingem Păcii vrajba lumii,
Cu cântece și jocuri fiecare.
Veniți sfătoși cu inima curată,
Să vă cinstim cu dulce omenie,
Cu vin ales și pâinea cât o...
Poezie de Constantin Obadă despre școală, admirație, cultură, jocuri, sărbătoare, măsură, lume, sublim, omenie, inimăFrumos era necunoscutul,
În adâncimea apei clare,
Când eu, țineam de începutul,
Atâtor glorii suitoare!
Slăvite vremuri, de răscoală,
Sleite, zac pradă uitării!
Și cum erau cândva, o școală,
Și cum erau îndemn cântării!
O...,...
Nu deschideți uși vieții,
Voi, timizi cu glas duios,
Nu mai plac nici chiar poeții,
Zilnic, care beau vârtos!
Cine vrea, mă rog stimuluri,
Țara-ntreagă-n vis se-mparte,
Mai lăsați a lenii chiuluri,
Cei ce scrieți, marea carte!
Mai sperăm nădejdii,
Din iubiri pierdute,
Doar, când iar primejdii,
Vin..., necunoscute!
Șlefuim destinul,
Plin de biruință,
Până când..., declinul,
Crede-n neființă!
Curge dorul meu din zare,
Visul ploii prin Sahare,
Căci norocul meu își are,
În furtuni, senina-i mare!
O lege tainică ucide,
C-o simplitate, magistrală,
Sublime suflete, avide,
Oriunde fug, de-a morții boală!
Dezastru-n sinea ei prelinge,
Candorii setea primenirii,
De-aceea poate, ea nu stinge,
În drumul ei, lumina firii!
Arcuirea vremii mele,
Săgetează, pân' la stele,
Patimi vechi și gânduri rele,
Vise goale-n strai de iele!
Arcuirea vremii mele,
Leagă minților inele,
Cum să scape, de tembele,
Nedreptății santinele!
Arcuirea dragei mele,...
