Poezii de Constantin Obadă, pagina 48

1351 poezii de Constantin Obadă

Constantin Obadă - poet și actor român

Constantin Obadă
S-a născut pe 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
Ţara de origine: România
Biografie: A fost actor al Teatrului National din Iași, pe ale cărui scene a jucat timp de 25 de ani, poezia a fost una din pasiunile sale.

Deși cobor! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Deși cobor încet la vale,
Cu oseminte în desagă,
Regretul meu mai urc-o cale,
Cu cei ce-mi sunt atât de dragi.

21 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre regret, poezie

Cine știe? (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cine știe, dinainte rostul nostru care a fost?
Poate noi abia acuma lunecăm spre tainic rost?
Cine știe, drumul lung către a fi?
Cine-mi spune acum ce devin a fi?
Cine știe, mâine de nu cresc o iarbă?
Fără nici un crez deșirat în barbă?...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre poezie

Eu nu-s contemporan cu voi!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Mi-i sufletul bătrân strigoi,
Iar lăcomia voastră-i câine
Eu nu-s contemporan cu voi,
Dar voi, prin mine ve-ți rămâne.

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre lăcomie, suflet, poezie

O devenire la noroc! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au fulgerat tot valul verii,
Cu suflul lor duios cântat.

O..., Doamne cum au fost aprinse,
Acele tainice porniri,
Ce zac acum în mine stinse,
Sub maldăre de amintiri....

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre noroc, natură, ochi, flori, grădină, viață, poezie

Icoane supte! (VI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Eu văd altre afumate,
Cum cată dorului tămâie,
Figuri din ziduri fărâmate,
Ce sfânt și blind și lin mângâie.

Icoane supte de credința,
Atâtor buze tremurate,
Cum tainic îmi redau ființa,
Neprihănitelor surate.

Eu văd altare,...

10 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre ființă, sfinți, credință, vis, poezie

Eu nu mai rabd! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Eu nu mai rabd acele vise,
Spoite-n vorbe dulci cântate,
Căci au murit treptat ucise,
Atâtea doruri ne-mpăcate.

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre vis, poezie

O dulce bunicuță! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

O dulce bunicuță, mi-a spus că în iubiri,
Mor visele urâte, și vorbele-s subțiri,
Că-n basme oglindesc, tot ce dorește viața,
O purpură de vis i-mbujorase fața.
Și-am plâns de bucurie, cum plânge o mireasă,
Când dusă spre iubiri, mai des...

1969-12
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre râs, urâțenie, vis, bucurie, lacrimi, povești, copii, ochi, față, viață

Lumina care stă ascunsă! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Nu tot ce-am scris vă pară gruie,
Nici strălucirea lor inele,
Ci vruta sufletu-mi să puie,
Fuștei la scara unor stele.

Deși mi-i slova lapidară,
De taina muzei e pătrunsă,
Când trage-n cumpăniri de seară,
Lumina care stă ascunsă.

21 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre scris, lumină, stele, poezie

În mine! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

În mine doarme-o epocă de piatră,
Un cataclism ce-a eșuat,
Cu zbuciumul înfricoșat,
Adeseori acum uitat.

Mai port în gesturi urme de maimuță,
Un dor să sar din pom în pom,
Să ies din strâmta neagră potecuță,
În largul drumului de...

02 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre iad, uitare, eternitate, pietre, dor, lume, poezie

Eu nu mai rabd! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Eu nu mai rabd acele vise,
Spoite-n albia uitării,
Ci isc o boare de narcise,
Când traiul sună disperării.

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre vis, poezie

Caut drumul!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Prin păienjeniș de drumuri,
Caut drumul meu din ochi,
Pricăjit, muiat în fumuri,
Pere-un cântec de deochi.

Deochiații stau la mese,
De isteți aruncă gluma,
Ce mai vine cu „dulcese”,
Care nu mai prind acuma.

Clasicismul e o...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre glumă, inteligență, fum, risipă, acasă, muncă, oameni, lume, poezie, ochi

O devenire la noroc! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au fulgerat tot valul verii,
Cu suflul lor duios cântat.

De ce în van au fost aprinse,
Acele tainice iubiri?
Ce lăcrimând acum prelinse,
Cristale de dor, amintiri.

De...

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre noroc, natură, ochi, flori, grădină, dor, viață, poezie

Luminișuri! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Martore stau streașine de case,
Umede de-a nopți-nrourare,
Rebegite țârâiesc încet sfioase,
Prelungiri de eri prin mine-n ere.

Veșnică e pura dimineață,
Soră cu lumina suitoare,
Cugetu-mi tăcut râvnind învață,
Cum că viața nu-i...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre schimbare, tăcere, noapte, lumină, viață, poezie

Partidului!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Din vraja ta, din dorul tău,
Copiii cresc cuminți,
Asemeni unui strașnic Zeu,
Ne ești iubire și părinți.

Aceiași dragoste o porți,
Acelora ca noi,
Când bat cu dragoste în porți,
Când sunt oameni în nevoi.

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre iubire, nevoie, părinți, copii, oameni, dor, poezie

În mine! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

În mine doarme-o epocă de piatră,
Tot zbuciumul care-a urmat,
Un cânt nomad bătut în joc de șatră,
Adeseori acum uitat.

Mai port în gesturi urme de maimuță,
Un dor să sar din pom în pom,
Să ies din strâmta neagră potecuță,
În...

02 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre iad, uitare, eternitate, pietre, jocuri, dor, lume, poezie

Luminișuri! (VI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Martore stau streașine de case,
Umede de-a umbrelor visare,
Rebegite strălucesc pioase,
Prelungite eri prin noi în zare.

Veșnică e pura dimineață,
Soră cu lumina suitoare,
Cugetarea mea tăcută-nvață,
Cum că viața nu-i decât...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tăcere, schimbare, vis, zi de naștere, lumină, viață, poezie

Fetița mea din depărtare! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Fetița mea din depărtări,
Ca un profet aștept să vii,
Să curmi noianul de-ntristări,
Din zilele ce par pustii.

Fetița mea din depărtări,
Eu te aștept cu gând peltic,
Să-ți dau prinos de sărutări,
Sau poate n-o să-ți dau nimic....

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre destin, zi de naștere, zi, noroc, nimic, dor, poezie

Redă-mă iar! (VI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Redă-mă soartă iar iubirii,
Să curg în valea tinereții,
Să uit deșertul amăgirii,
Să văd în om cum văd poeții.

Redă-mă farmec nou luminii,
Să prind nemărginita zare,
Să ard din drumuri mărăcinii,
Să sar în cântece de țară....

10 ian 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre scris, farmec, destin, sfinți, iubire, țară, bine, lume, poezie

Un suflet! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Eu nu-s decât un suflet,
Rătăcitor prin stele,
Se vede c-am fost muget,
De tot suspin la ele.

Eu nu-s decât un suflet,
Un strigăt de bătaie,
Ca nemilosul urlet,
Când dușmanii despoaie.

Eu nu-s decât un suflet,
Alinător...

09 ian 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre suflet, dușmani, cugetare, clipă, stele, poezie

Când dorul! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când dor abia vândut visării
Visam să fiu un simplu om,
Simțeam cum valurile mării,
Îmi scaldă frunzele din pom,
Vibrând în mine dulci avânturi,
Treceam prin lume simplu om.

Când dorul gând, m-a dat iubirii,
Eram pe drumul...

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre simplitate, dor, monotonie, fericire, iubire, vechi, cer, lume, poezie