Poezii despre Dreptate

8 poezii despre dreptate

Unde...? Când...?

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Unde..., să rotească, steaua mea prin aștri,
Ca să lumineze, cer, cu ochi albaștri?
Unde..., să mai cadă, raza ei curată,
Ca să primenească, lumea întinată?
Unde..., să străbată, codrii cu izvoare,
Să reînflorească, dragostea-n cărare?...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dreptate

Când țara ta...

Caiet Nr. 6 - Poezii 1971

Când țara ta, o tot străbați,
Poete, dăscălind cuvinte,
Nu-i ocoli, pe cei plecați,
Din vremi, aducerii aminte!

Când trec uitate, vechi povești,
Și bunul simț, iese din fire,
Menirea ta e să ivești,
Un cântec..., de tămăduire!...

16 dec 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dreptate

Dreptatea vremii!

Caiet Nr. 6 - Poezii 1971

Eu, vin din plaiul strămoșesc,
Păstor în stripa devenirii,
Să cânt, eternul românesc,
Din țara doinei și-a iubirii!

Și nu mă dau cum ne e firea,
Pân' n-oi suna din universuri,
Să ne cunoască omenirea,
Dreptatea vremii și în versuri!

16 aug 1972
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dreptate

Spre larg!

Caiet Nr. 1 - Poezii 1951

Din Tomis, am plecat spre larg,
Cu nava noastră: „Libertatea”,
Și cu „Dreptatea” la catarg,
În drum, uimim străinătatea.

Drapelul rășu-nvolburat,
Stindard victoriilor țării,
Ca un mesaj îndepărtat,
Străbate larg, cuprinsul zării.

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dreptate

Dreptate țării!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Plânge-n mine amintirea,
Clipelor care s-au dus,
Împletindu-se cu firea,
Celor care urcă-n sus,

Tot voind dreptate țării,
Îndeobște mai greșesc,
Dar la fel ca valul mării,
Mă retrag să mă-ntregesc.

Amintiri îmi plâng de voie,...

1970-12
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dreptate

Demonism

O raclă mare-i lumea. Stele-s cuie
Bătute-n ea şi soarele-i fereasta
La temniţa vieţii. Prin el trece
Lumina frântă numai dintr-o lume,
Unde în loc de aer a un aur,
Topit şi transparent, mirositor
Şi cald. Câmpii albastre se întind,
A...

1871-1872
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre dreptate

Andrei mureşan

PERSOANE:

MUREŞANU, MORS, GENIUL LUMINEI
(Scena înfăţişează un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munţi. Pe deoparte stânci sur¬pate - unele ţepene, altele răsturnate - de alta brazi acăţaţi de vârfuri de stânci, unii frânţi şi...

1872
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre dreptate

Împărat şi proletar

Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua pintre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.

Ah! - zise unul -...

1874
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre dreptate