Poezii despre Îngrijorare

13 poezii despre îngrijorare

Veșnice păcate!

Caiet Nr. 8 - Poezii 1971

Lumea pare veșnic altfel de cum este!
Dar în sine toarce unica-i poveste!
Cine-o înțelege, și-i citește-n taine,
Aibă doar o grijă: să-i preschimbe haine.
Căci în goliciunea-i de splendori vizate,
Poartă cu mândrie veșnice păcate!

30 iun 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre îngrijorare

Infidelă!

Caiet - Constantin Obadă - Poet necunoscut

Când s-a măritat devreme,
Toate-n jur erau poeme,
Chiar a plâns, fără să vreie,
Când nu plânge o femeie?
Griji azi are cu bărbatul,
Până-i va suna veleatul,
Dar, ca orice credincioasă,
Îl alintă, și-i duioasă,
Și se roagă pe la...

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre îngrijorare

Cine știe? (VII)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cine știe drumul lung către „a fi”?
Poate-abia acuma devenim „a fi” ce-om fi,
Cine precizează azi că nu e ieri?
Poate că durerea e loc de plăceri.
Cine garantează, viața că nu-i moarte?
Ori că moartea însăși viața ne-o împarte?
Cine...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre îngrijorare

Mi-i teamă!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Mi-i teamă când va pierde vântul,
O clipă tulbure senină,
Când va pieri în grai cuvântul,
Și-n ochi nevinovata vină.

Nu-mi plac țărinile ariene,
Nici grijile cu maluri strâmte,
Din începutul nou sub soare,
Să fiu durerea care...

19 ian 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre îngrijorare

Lumea!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Lumea, pare veșnic altfel de cum este,
Când în sine, toarce unica-i poveste,
Cine-o înțelege și-i citește taina,
Aibă doar o grijă: să-i preschimbe haina.
Căci în goliciunea de splendori visate,
Poartă cu mândrie, veșnice păcate!

30 iun 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre îngrijorare

Frunza toamnei!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Frunza toamnei, ca și toamna,
În declinul ei se pierde,
Ea la cramă umple crama,
Dintr-un suc cindru mai verde.

Să nu credeți că-i bătrână,
Și se stinge îndelung,
Chiar în haina-i de rugină,
Ea gândește verde crâng.

Un Anteu...

23 nov 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre îngrijorare

Zodii noi!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Ni-i dat să trecem prin lumină,
În zodii noi de suferință,
De câte ori n-am dus potopul,
De griji, la mare biruință?

Căci scrie clar în sfânta carte,
Cum Noe-a strâns în barcă toate,
Noi, mergătorii mai departe,
Am strâns din...

1970-06
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre îngrijorare

Floare albastră

"Iar te-ai cufundat în stele
Şi în nori şi-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieţei mele.

În zadar râuri în soare
Grămădeşti-n a ta gândire
Şi câmpiile asire
Şi întunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urcă-n cer...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre îngrijorare

O, mamă...

O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;
Deasupra criptei negre a sfântului mormânt
Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt,
Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău...
Mereu se vor tot bate,...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre îngrijorare

Doina

De la Nistru pân' la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân' la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre îngrijorare

Povestea teiului

- Blanca, ştii că din iubire
Făr' de lege te-ai născut;
Am jurat de la-nceput
Pe Hristos să-l iei de mire!

Îmbrăcându-te-n veşmântu-i,
Lepădând viaţa lumii,
Vei spăşi greşala mumii
Şi de-o crimă tu mă mântui.

- Traiul lumii,...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre îngrijorare

Groza

Galben ca făclia de galbenă ceară
Ce-aproape-i ardea,
Pe-o scândură veche, aruncat afară,
De somnul cel vecinic Groz-acum zăcea;
Iar după el nime, nime nu plângea!

Poporu-mprejuru-i trist, cu-nfiorare,
La el se uita.
Unii făceau...

Vasile AlecsandriPoezie de Vasile Alecsandri despre îngrijorare

Cântec ostăşesc

Român verde ca stejarul,
Râd de duşmani şi de moarte!
Să-mi trăiască armăsarul
Şi prin glonţi să mă tot poarte!

Săi, voinice, şi nechează
Ager, falnic ca un zmeu,
Căci am inimă vitează
Şi credinţă-n Dumnezeu!

Cât mi-a sta mâna...

Vasile AlecsandriPoezie de Vasile Alecsandri despre îngrijorare