Descântec de deochi:
Luăm cărbuni aprinși și aruncând câte unul într-un vas cu apă, zicem:
Pasăre neagră,
Pasăre galbenă,
Sari în cer,
Sari în pământ,
Sari în piatră seacă,
Piatra-n patru crapă.
Dar nu crăpa piatra,
Ci crapă...
Descântec de deochi:
Luăm într-un vas curat apă curată, din care n-a băut nimeni, și n-am vorbit cu nimeni până ce am adus-o și aruncăm în ea, cu cuțitul, cărbuni înfocați, zicând cuvintele:
De-i de ochi deochiat,
De bărbat,
Curat,...
Descântec de deochi:
Pe cine a dat deochiul,
Pe-acesta gătești calul:
Treacă dealul,
Unde ajunge pe domnul său,
În gură bagă-se
La inimă așază-i-se,
Acolo să pice,
Acolo să răspice.
Ca scuipatul pe mare,
Ca roua de soare.
De...
Descântec de deochi:
Luăm apă curată într-un vas, și aruncând nouă cărbuni încinși, zicem:
Deochi, de ochi negri,
Deochi, de ochi căprui,
Deochi, de ochi mierii,
Căprui, negri.
De-ar da Domnul luminat,
Să borăști cât ai mâncat,...
Descântec pentru strigarea ursitului:
Marți, la ora nouă seara, te duci la o tufă de soc, dacă se poate să fie lângă Cernișoară, și-i duci socului ca daruri: o monedă de un ban, o bucată de pâine de grâu și puțină sare; apoi scuturând socul,...
Descântec pentru chemarea ursitului:
La ora nouă marți seara, când vei cina, atunci prima bucătură să o arunci afară din gură, și punând-o în sân să te duci direct la o răchită și să zici:
Bună seara, răchită înflorită,
Cu pară de foc...
Descântec pentru strigarea ursitului:
La ora nouă marți seara, cu o seceră părăsită, adună jarul de pe vatra cuptorului, zicând cuvintele de mai jos. Cu o lopățică de lemn, sapă pământul atâta timp cât ține descântecul; sau cu trei crenguțe de...
Descântec de ursit:
Marți seara la ora nouă, ieșind afară, să stai pe tăietorul pe care tai lemne (tocător) în așa fel încât să vezi turnul bisericii satului, și să zici:
Arde dealul Măgurii,
Ba nu arde dealul Măgurii
Ci arde turnu...
Descântec de a chema ursitul să vie prin aer sau de a aduce ursitul pe sus:
Aducem apă de la roata morii din Cârstănești, o punem într-un ulcior, și-l punem la foc ca să fiarbă în clocot. După aceea luăm o vârtelniță, de pe care se deapănă...
Descântec de desfăcătură:
Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:
Du-te duh negru și necurat,...
Descântec de făcătură:
Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:
Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...
Descântec de desfăcătură:
Făcătura este o boală produsă din pricina farmecelor, făcută, în special, de femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mâini, piept și picioare în număr foarte mare. Făcătura se...
Descântec de a desface ura de pe o fată:
Când fata nu-i iubită, spunem că cineva a aruncat ură pe ea și de aceea trebuie să i se descânte. În zori de ziuă, înainte de răsăritul soarelui, mergem în Cernișoară, și luând apă, aruncă peste vârful...
Descântec de aruncat ura de pe o fată:
În dimineața Bobotezei, până-n răsăritul soarelui, fata care are ura pe ea să meargă la Cernișoara cea curgătoare, și să zică următoarele:
- Bună-dimineața,
Apă curgătoare.
- Sănătate-bună,...
Descântec de ruptoare de apă
(diabet)
Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...
Descântec de asorit:
(insolație)
Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.
Atunci...
Descântec de asorit:
(insolație)
Soare fârfăit,
Soare cârcăit,
Alege-te, culege-te,
Din mațe,
Și de sub mațe,
Din plămâni,
Și te du și te joacă,
Cu văduva grasă,
Pe coasta cu purcei
Cu aliguțitor de viței,
În vatră cu cenușa,...
Descântec de sperietură:
Când cineva se sperie de vreo vedenie, sau de altceva, atunci începe a tremura și a-i fi frig, ca și când ar avea friguri. Atunci luăm o cruce mică din lemn, și legăm un fuior de cânepă, apoi făcând cruci deasupra...
Descântec de sperietură:
Luăm o vărguță din mătura de mesteacăn, și ținând-o deasupra bolnavului, zicem:
Nouă țapi
De la munte coborâră,
Mânioși și înfricoșați
La (cutare) a strigat:
Nouă sperieți l-a apucat
Speriatu de ziuă,...
Descântec de sperietură:
Speriat de tată,
Speriat de mamă,
Ori de frați,
Ori de surori,
Ori de câini răi,
Ori de cocoși cântători.
Ori de găină cotcodătoare
Ori de scroafă grohăitoare.
Ieși din om:
Din nările nasului,
Din fața...
