Iubirea mea..., mai speri sedusă,
Cântarea ultimei visări,
Când, prăfuită, ca o turmă,
Te vei scălda, în depărtări!
Iubirea mea..., tu, mori din clipa,
Visată-n unică sclipire,
Căci porți în tine, toată crima,
Durerii noastre, din...
Poezie de Constantin Obadă despre crimă, infractori, iubire, moarte, zi de naștere, clipă, poezieSe face zi, când sprinteni, zorii,
Descătușați, din vechi amurg,
Trag iară, carul aurorii,
Prin vadul orelor..., ce curg!
Se face zi, din cea eternă,
Căci noaptea, nu-i decât o gară,
În care ziua, dor de pernă,
Adoarme-n vise,...
Poezie de Constantin Obadă despre salariu, zi, vechi, noapte, vis, zi de naștere, dor, poezieUn cântec straniu, mă-nfioară,
Și simt în suflet, un copil,
Cum vine tainic și-mi strecoară,
Dererea patimii, tiptil!
El, mă robește-n fiece seară,
Iubirii, dorului hoinar,
Și ca un vânt încins, de vară,
Adie-n visul meu,...
Poezie de Constantin Obadă despre hoinar, copii, bunul simț, simț, vis, iubire, suflet, poezieIubirea lumii, către moarte,
Seduce-n cale mii de vise,
Melancolii, ce curg, deșarte,
Din lacrimi, roi, spre zări deschise!
Destinul, mi-a strigat la poartă:
„ Nu sta în casă, om nevolnic,
ci ieși în lume și deșartă,
Destoinicii...
Poezie de Constantin Obadă despre destin, acasă, casă, jocuri, lacrimi, vis, nume, lume, moarte, iubireSedusă stă iubire-n poartă,
De nu se-ndură să mai plece!
Vecini, în treacăt o arată,
Dar ei, nu-i pasă cine trece!
Sub pomi, albiți de primăvară,
Pare, cuprinsă de nămeți!
Dar, de-o privești, cum se-nfioară,
Oricine-ai fi, de ea...
Poezie de Constantin Obadă despre primăvară, iubire, poezieDe ce..., îmi chinui, biata stripă,
În nopți de basm și de risipă?
De ce..., cu fulgi, mai leg himere,
De dragul cui și-a cui plăcere?
De ce..., din vreme timpurie,
Încerc, sublima armonie,
Când e știut, că din milenii,
Discret,...
Poezie de Constantin Obadă despre povești, geniu, început, limbă, minte, plăcere, risipă, armonie, cugetare, eternitateNatură, pururea țărână,
Amorfă, rece, solitară,
Din tine vin, spre tină mână,
A lumii ierni, spre primăvară!
Tu, ai ivit cândva, minunea,
Când totul era, frământare,
Când s-antrupat, în om, genunea,
Și tot ce-a fost și e, sub...
Poezie de Constantin Obadă despre minune, primăvară, natură, moarte, vin, lume, soare, poezieDe unde..., prins-a rădăcini,
Durerea mea de viață?
De ce..., îmi par acum, străini,
Copii, toți, la față?
De ce..., isteț, nu mai pricep,
Tulburătoarea fire?
De ce..., când verile încep,
Nu tremur, de iubire?
De ce..., în...
Poezie de Constantin Obadă despre durere, copii, inteligență, lașitate, tristețe, față, viață, grădină, dor, zi de naștereÎn sinea vremii mele-nscriu,
Lângă cei mulți, un cântec viu,
Lângă semeți, sporind-ui zorul,
Armonios, slujind poporul!
Lângă imensități de viață,
Care, iubiri de om, ne-nvață,
Lângă iubiri, din largul firii,
Înnoitoare-n salt,...
Poezie de Constantin Obadă despre națiune, viață, poeziePurtăm, umanizați, o fiară,
Pe care-o etalăm, subtili,
Uitând, că sinea-i, solitară,
Mocnește-n spuza ei, trotili!
Și ne mirăm, când din suplețe,
În mediul pur și ambiant,
Aceleași patimi, hrăpărețe,
Le iscă, parcă, din neant!
Poezie de Constantin Obadă despre puritate, suferință, poezieDe-ar fi, în veci, o noapte-adâncă,
O curgere, numai dezastre,
O nestatornicie, încă,
Neânblânzită-n mii de astre!
Și tot ar fi, un pâlc de viață,
Rătăcitor, prin galaxie,
O iarnă-n veci, care dezgheață,
Din neguri, lumea, pururi...
Poezie de Constantin Obadă despre dezastru, noapte, lume, viață, poezieSalonul meu, de la spital,
E ca o insulă, pe mare,
La care, ostenitu-mi val,
Slăbit, mai cată, întremare!
Sub bolta sorții care vin,
E-o lume-n grai seducătoare,
Din care durerosul chin,
Visează, treaz, regrete-n zare!
O...,...
Poezie de Constantin Obadă despre regret, poezie, vin, vis, lumeLa umbra sufletului meu,
Cresc flori de tei și crizanteme,
Ce sorb, c-un tainic curcubeu,
Fântâni, iubirii, mai devreme!
La umbra sufletului meu,
Cresc flori, cu sân de poezie,
Pe care le-ndrăgesc, mereu,
Cu patimi dulci, de omenie!
Poezie de Constantin Obadă despre suflet, umbră, flori, grădină, omenie, suferință, poezie, iubireÎn față, ne cad Paradise,
Când drumu-i asfaltat, pe loc!
Pe când din spate, moarte vise,
Umbresc al binelui noroc!
Spoind supuși, altarul sorții,
Atrași, de vastul ei delir,
Iar, uităm că, umbra morții,
Ne sapă gropi..., în...
Poezie de Constantin Obadă despre paradis, moarte, regret, noroc, noapte, umbră, vis, suferință, față, lumeÎntrezărindu-mi Paradise,
Deschid, în lume, drum de foc,
Uitând noianul unor vise,
Pierite-n mări, de nenoroc!
Vioi, urmez alaiul sorții,
Sorbind, spumosul ei delir,
Nemaigândind, la visul morții,
Sub triste cruci, de cimitir!
Poezie de Constantin Obadă despre vis, foc, moarte, lume, poezieO cronică, chiar de-i rimată,
Ea trebuie întâi, să fie,
O chintesență, nemimată,
Și unică, de poezie!
Când cronica de azi, respinge,
Savantă, zeci de poezii,
Mă-ntreb, cumva, dacă nu ninge,
În loc de fulgi, cu nerozii!
O...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDe nu era să fiu un om,
Poate, eram, un falnic pom!
Sau, poate, un sprințar atom,
Nedezlegat, încă, de om!
Ori, poate-o gâză, minusculă,
Stăpân, pe-o vastă campanulă,
Sau, poate-un câine, credincios,
Cu insomnii, după vreun os,...
Poezie de Constantin Obadă despre credință, atomi, început, frică, plăcere, natură, milă, zbor, eternitateE unul în mine..., ce cată să zboare,
Iar altul..., se trage adânc, în abis.
Din zbaterea durerii, eu leg o înălțare,
Iubirii de oameni, c-un fulger deschis!
Poezie de Constantin Obadă despre oameni, iubire, poezieNu-i bine, moartea, să ți-o joci,
Când mugur ești, în floare,
Căci singur, soarta ți-o întorci,
În veșnică uitare!
Ci cataă-n sclipătul de sus,
Renăscător, de viață,
Și las-a hăului apus,
Și a trăi, te-nvață!
Din slujbe și...
Poezie de Constantin Obadă despre uitare, comoară, moarte, lege, haine, lașitate, singurătate, bine, destin, timpMi-i dor, de tine Crai bătrân,
Ce scrii istoria-n copite,
De spaima visului păgân,
Ce moare-n creșteri, nedospite!
Din faima ta, eu, reânvăț,
Armuri, în braț scăpărătoare,
Și cugetarea, mi-o răsfăț,
Mutându-mi vremea, mai la soare!
Poezie de Constantin Obadă despre scris, istorie, faimă, frică, dor, vreme, soare, poezie
Amestec anti-cancerigen de miere, polen, propolis și lăptișor de matcă
