Stai iubere dulce stai,
Tu ești totul pentru mine,
Când în pragul meu răsai,
Basm de fată, chipeș rai.
Dacă stau tăcut posac,
E că nu știu cum sărutul,
De pe buze să-l desfac,
Să-l spoiesc dorinței leac.
Stai iubire dulce,...
Poezie de Constantin Obadă despre sărut, povești, tăcere, rai, iubire, față, dor, zi de naștereUnde-mi sunt bunicii,
Păzitorii fricii,
Să mă joace iară,
Tot de subțioară?
Poezie de Constantin Obadă despre fricăDin cer senin din care pică,
Luceferii pereni în noi,
O rază uneori voinică,
Ridică lumii vremuri noi.
Din alte ceruri cade bruma,
Luceferilor pe pământ,
Să învioreze huma,
Norocul vieții cu un cânt.
Din alte ceruri mai...
Poezie de Constantin Obadă despre cer, noroc, pământ, bine, viațăDe câte ori prin cimitire,
Mă poartă pașii după moarte,
Răzleț sorb tainic elixire,
Dorinței vii zburând departe!
Un freamăt veșnic de viață,
Mă cheamă-n triluri din cuibare,
Încât îndoliata-mi față,
Vioaie dintre morți apare....
Poezie de Constantin Obadă despre bătrânețe, tristețe, moarte, liniște, eternitate, acasă, casă, zbor, față, dorÎn noi purtăm un soi de ere,
Ce le-mpărțim de mult zâmbind,
Oricum am fi, chiar în cădere,
Noi tot urcăm mereu iubind.
Chiar dacă globul o să steie,
Ne înjghebăm noi un alt soare,
Așa cum ne-am tocmit femeie,
Ce ne multiplică pe...
Poezie de Constantin Obadă despre cădere, femeie, minte, nimic, lume, noapte, vis, soareCine știe, cât e viu,
Unde-i crește de sicriu,
În ce pom în ce pădure,
Poate toca c-o secure,
Legănată-ncet de vânt,
Cum sunt iote pe pământ,
Cine știe cât e viu,
Ierbii sevă ori pustiu,
Mai devreme ori târziu.
Poezie de Constantin Obadă despre pământCe duhuri rele port în piept,
De nu mă lasă, să respir?
Natură, ai gândit nedrept,
Când m-ai muiat în elixir.
La ce tot iști în arca mea,
Comori gândirii clare,
Când ai sortit ca orice stea,
Să pier uitării-n zare.
Poezie de Constantin Obadă despre nedreptate, comoară, stele, natură, zi de naștereAscuns miracol, te tot caut,
Prin nebuloase de păreri,
Te chem cu sunete de flaut,
Din lumea ta de nicăieri.
Dar tu din ceruri fără nori,
Nu te arăți decât târziu,
Când viața lumii stă s-apună,
Mereu în scânduri de sicriu!
Nu...
Poezie de Constantin Obadă despre cer, vis, lume, lumină, viațăSărmanul om căzu în drum,
Cu inima beteagă,
Decesul survenea acum,
După o viață-ntreagă.
Dar poate că ar fi răzbit,
Și poate încă mai trăia,
Concluzia din urmă,
Dar toți în jurui i s-au pus,
Un cerc care sugrumă.
Poezie de Constantin Obadă despre inimă, viațăNe stingem unică visare,
Sfioși în fum de lumânare,
Ce-i pentru soare-o biată eră,
Pierdută-n sinea-i efemeră?
Ce-i pentru lună un mileniu,
Când n-are suferinți nici geniu?
Ce-i pentru stele-o licărire,
Când licărul e nemurire?...
Poezie de Constantin Obadă despre aventură, vis, ironie, spirit, imortalitate, fum, suferință, geniu, măsură, jocuriPlânge-n mine amintirea,
Clipelor care s-au dus,
Împletindu-se cu firea,
Celor care urcă-n sus,
Tot voind dreptate țării,
Îndeobște mai greșesc,
Dar la fel ca valul mării,
Mă retrag să mă-ntregesc.
Amintiri îmi plâng de voie,...
Poezie de Constantin Obadă despre dreptate, greșeală, pedeapsă, eroism, crimă, infractori, amintire, pietre, trecut, viațăMă strâng în haina mea striată,
De vremuri care m-au surit,
Cu o mișcare-ntârziată,
Și plâng de parc-aș fi murit.
Mă uit acum în vis,
Și uite văd cum vin băieții,
În dealul liniștii să-mi stingă,
Un cânt uitat de-a lungul vieții.
Poezie de Constantin Obadă despre haine, uitare, zi de naștere, vin, vis, viațăNu căuta ascuns miracol,
Nici vise în patimi adânci,
Când strălucirea unui secol,
Din ape scânteie din stânci.
De ce străbați tot nebuloase,
Când totul e atât de clar,
De ce din flaute jegoase,
Să-nvii năluci în somn hilar....
Poezie de Constantin Obadă despre copii, suferință, căutare, somn, dor, iubire, ochi, visE greu în pușcărie să stai și să aștepți,
Sorocul libertății, spre care-ncet te-ndrepți,
Oricum ți-i pedepsirea în bezna cea adâncă,
De ai putere-n tine și sănătate încă,
Răzbești nenorocirea cu ferea îndârjită,
Sporindu-ți vieții...
Poezie de Constantin Obadă despre sănătate, plăcere, fericire, putere, credință, durere, omenie, moarte, viață, bineDar dac-acolo nu e chin,
Rămâie tot cum este,
Căci de-oi pleca, poate termin,
O searbădă poveste!
Poezie de Constantin Obadă despre poveștiO..., Doamne-n clipa morții mele,
Regretele mi-or da binețe,
Cu toate căile de stele,
Ce le-am bătut spre bătrânețe.
Iar tinerețea-mi dulce floare,
Mijind în fund de galaxie,
Va pâlpâi ca o paloare,
Topindu-se în veșnicie.
De...
Poezie de Constantin Obadă despre regret, bătrânețe, clipă, tinerețe, moarte, eternitate, oameni, steleStau poemele nescrise,
Arcuite-n mii de vise,
Ce-așteptați copii minune?
Noi veniți, cu-nțelepciune,
Să mai sprinteniți o vreme,
Cu subtile, noi poeme,
Carul lumii care trece,
Carul lumii care vine!
Poezie de Constantin Obadă despre poezie, minune, copii, vreme, visCe suntem noi din veșnicie?
Un joc sublim, o poezie,
O teamă lungă de-ntuneric,
Spoită cu un vis himeric,
Când între poli de lumânare,
Ne stingem, unică visare.
Poezie de Constantin Obadă despre sublim, jocuri, vis, frică, eternitate, poezieStai iubire dulce stai,
Tu ești totul pentru mine,
Când în pragul meu răsai,
Eu leg soarta mea de tine.
Dacă stau tăcut, posac,
E că nu știu cum sărutul,
De pe buze să-l desfac,
Să-i sorbim iar începutul.
Nu gândirea fără de...
Poezie de Constantin Obadă despre sărut, început, tăcere, cugetare, iubire, destin, suferință, zi de naștereTrec puntea roasă de suspine,
Din ochii tăi până la mine,
Sub ea vuiesc eterne ape,
Iubiri demult, iubiri de-aproape.
Iubirea noastră pare-o nucă,
Ce sare-n sprinten dor de ducă,
Cum o privesc, revăd în urmă,
Un vis, în neguri cum...
Poezie de Constantin Obadă despre iubire, ochi, vreme, suflet, vin, vis, dor
