Tu, vers sublim, unde-ți ascunzi,
Adânca strălucire,
Unde-ți sunt ochii fecunzi,
Să plângi de fericire?
Toți anii plini se trec ușor,
Nestrăluciți de stele,
De n-am un vers săgetător,
S-aprindă soare-n ele!
Căci soarta...
Poezie de Constantin Obadă despre iubirePloaie tinerei iubiri,
Spală noaptea de nevroze,
Iară ziua, di priviri,
Cu sărut bătut în roze!
Noaptea cad nedumeririi,
Inocenți, ochii de fată,
Cum lumina primăverii,
Cade-n Tei, transfigurată!
O rugam cu lacrimi pure,
Să...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireCe este poezia? E doar, un vis etern,
Serafică-ntrupare, din care se desprind,
Imperii de lumină, altare care cern,
Din valurile lumii, a vremilor colind!
Ce este poezia? E doar un cânt pribeag,
Sublimă armonie, ce leagă-n univers,...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireO seară, plină de argint,
Pe coama dorului se lasă,
Când noi, din stinsul labirint,
Zâmbim, la steaua norocoasă!
Ce dulce-i vremea, când repeți,
Fiori, ce scapără pe struna firii,
Când de arome te îmbeți,
Sub tei părtași de mult...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireSub teiul care, n-a grăbit,
Idila primăverii,
Iubirea mea, n-a mai slăbit,
De dor, cântând durerii!
Sub teii care n-au grăbit,
Idile primăverii,
Iubiri târzii, n-au mai slăbit,
De dorul revederii!
Poezie de Constantin Obadă despre iubireIscusința minții noastre,
Strânge cioburi, de prin astre,
Strânge vise călătoare,
Vorbe dulci și sunătoare!
Și le pitrocim, cu firea,
Le citim duioși psaltirea,
Le tot umplem, cu iubirea,
Și le dăm în dar, vorbirea.
Și cu șir...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireEu nu-s un neam de pom,
Neinelat de soare,
Nici un sărman atom,
Ivit la întâmplare!
Pe fața mea de crom,
E-o mută veselie,
Ca ploi de toamnă-n pom,
Stârnind, melancolie!
Dar ca un veșnic pom,
Port primăveri sprințare,...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireCe-i nou în zori, seara e vechi!
Cei vechi, demult dorm în legende!
O clipă..., ne iubim perechi,
Și-n alta..., devenim calende!
Mărunți, în vise devenirii,
Mereu, suntem..., o întrebare,
Mereu, din panta nemuririi,
Alunecăm...,...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireDe mic, alerg la dumneata,
Să-ți prind, din taina nemuririi,
Dar, vremuri curg în calea ta,
Cum curg în valuri, mări iubirii!
Iar tu, vicleană, mă tot dai,
Imbietoare-n veci pierzării,
De câte ori, mă-ncânți cu Mai,
Mă treci,...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireNu vreau să fiu decât un sol,
Din lumea care vine,
O lume, fără de pistol,
Făr de sclipiri cretine!
Vreau, să cobor din suferinți,
O lume primenită,
O lume, plină de dorinți,
Iubirii ei râvnită!
Întrezăresc, un ideal,
Când...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireDe mic, alerg în calea ta,
Să-ți sorb din taina nemuririi,
De-o vreme-ți spun tot dumneata,
De-o vreme, semeni dor iubirii!
Dar tu, vicleană, mă tot dai,
Pierzării-n veci îmbietoare,
De câte ori, mai prind un Mai,
Mă treci, umbrit...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireEu, vin din plaiul strămoșesc,
Păstor în stripa devenirii,
Să cânt, eternul românesc,
Din țara doinei și-a iubirii!
Și nu mă dau cum ne e firea,
Pân' n-oi suna din universuri,
Să ne cunoască omenirea,
Dreptatea vremii și în versuri!
Poezie de Constantin Obadă despre iubireNeștiute râuri curg,
înlăcrimate,
în fluvii,
de durere,
ca să miște,
valurile unei,
mări furtunoase!
Uraganele,
așteaptă,
furtunile,
ca șerpii,
prada,
mult,
dorită,
și
ademenită!
Sufletul omenesc,
sărmanul,...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireLa ce ți-e bună viața, când te sufoci mereu,
Când ploaia te doboară, când vântul te oprește,
Când nourii pe umeri, te-apasă tot mai greu,
De-ți cumpănesc destinul, la cât mai vremuiește?
Dar totuși chinuirea, e-o lege-adânc-a firii,...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireMulte praguri, mă despart de tine,
Munți și văi și ape ideale,
Multe nopți, trăite-n veri senine,
Dus-au tinerețea-n altă cale!
Vom mai trece praguri, rânduri, rânduri,
Ca să fim mereu, tot înainte,
Pân-om sta iubito-n strâmte...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireSub tălpi de șes, sub tălpi de munte,
Străbunii, dorm..., nemuritori!
Tu-n basme, vesele și crunte,
Cu universul..., ni-i măsori!
Izvoare, vetre-n vremuri zâne,
Din pietre, sar, în mări albastre,
Iar tot ce-n urma lor, rămâne,
Ne...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireO vreme de ploaie, în nopți fără stele,
E-o mare-n furtună, ce-i pasă să spele,
Rugina naturii, și-n luciu să-i ție,
Sămânța-nvoirii..., eternă și vie,
Vibrarea și-o sună, din ramuri ce mișcă,
Din doruri ce leagă, și spinii când...
Poezie de Constantin Obadă despre iubirePropun un toast, din dor de bine,
Și nu-n cuvinte vagi, formale,
Ci-n conștiință, la oricine,
E bine-ntâi, să crești sfială!
Apoi, cu timpul pe-ndelete,
Roind ca pomii prin inele,
S-admire, doar băieți și fete,
Să urci iubirea,...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireTotul e să fii..., prima-ntrupare!
Să te tragi legendă, unor neamuri,
S-aprinzi în suflete-ndurare,
Și în iubirea lumii, să miști ramuri!
Totul e să fii..., prima idilă!
Să îți iubești, aproapele de tine,
Să te apleci, cu dragoste...
Poezie de Constantin Obadă despre iubireAștept, să vii, din vre-o genune,
Din dorul tău, de necuprins,
Iubire, nu ești o minune,
Ci setea lumii, într-un ins!
Te simt, te văd, cu ochii minții,
Prin avalanșa de lumină,
Cum vii să-ntinerim părinții,
Iubire, veșnică...
Poezie de Constantin Obadă despre iubire
![N.[icolae] Georgescu](/imgupl/author/n-icolae-georgescu--xs-2541.jpg)
