Între doi poli de lumânare,
Ne stingem, unică visare,
Ce-i pentru soare-o biată eră,
Pierdută-n sinea-i efemeră?
Ce-i pentru lună un mileniu,
Când n-are suferinți, nici geniu?
Ce-i pentru stele-o licărire,
Când licărul e nemurire?...
Poezie de Constantin Obadă despre soareOrașul tânăr e-o pădure,
Sublim în ramură de dor,
Iscat din curcubee pure,
Din vise-n șoim suprem.
Sub arca lui lunecătoare,
Dorinți în curgerea vieții,
Își coc iubirile la soare,
În tot eterul frumuseții.
Poezie de Constantin Obadă despre soareTe iubesc, ca florile de cireș,
când își leagănă petalele în mâine,
iubirile eterne.
Te iubesc cu imnuri soarele,
căci în oscilația ogorului meu,
tu ești pentru mine, soare, apă și aer!
Tu ești cântul meu suprem care,
mă învață să...
Poezie de Constantin Obadă despre soare
