Voi..., nu gândiți, că printre voi,
Sunt genii, care-ncheagă vise,
De-aceea-i socotiți..., gunoi,
În timp ce ei..., străbat abise!
De câte ori, n-au ascultat,
Cum vă spoiați, cu-a vremii fală!
De câte ori, n-au suportat,
Prostia...
Poezie de Constantin Obadă despre visPoate..., mor, acum, ucise,
Flori, ce-ar fi putut să fie,
Dulci poeme, cu narcise,
Sonuri noi, de simfonie!
Poate..., mor, acum, ucise,
Din dureri, o bună parte,
La ce bun, când pasc din vise,
Turma, armelor de moarte!...
Poezie de Constantin Obadă despre visSe face zi, când sprinteni, zorii,
Descătușați, din vechi amurg,
Trag iară, carul aurorii,
Prin vadul orelor..., ce curg!
Se face zi, din cea eternă,
Căci noaptea, nu-i decât o gară,
În care ziua, dor de pernă,
Adoarme-n vise,...
Poezie de Constantin Obadă despre visUn cântec straniu, mă-nfioară,
Și simt în suflet, un copil,
Cum vine tainic și-mi strecoară,
Dererea patimii, tiptil!
El, mă robește-n fiece seară,
Iubirii, dorului hoinar,
Și ca un vânt încins, de vară,
Adie-n visul meu,...
Poezie de Constantin Obadă despre visIubirea lumii, către moarte,
Seduce-n cale mii de vise,
Melancolii, ce curg, deșarte,
Din lacrimi, roi, spre zări deschise!
Destinul, mi-a strigat la poartă:
„ Nu sta în casă, om nevolnic,
ci ieși în lume și deșartă,
Destoinicii...
Poezie de Constantin Obadă despre visSalonul meu, de la spital,
E ca o insulă, pe mare,
La care, ostenitu-mi val,
Slăbit, mai cată, întremare!
Sub bolta sorții care vin,
E-o lume-n grai seducătoare,
Din care durerosul chin,
Visează, treaz, regrete-n zare!
O...,...
Poezie de Constantin Obadă despre visÎn față, ne cad Paradise,
Când drumu-i asfaltat, pe loc!
Pe când din spate, moarte vise,
Umbresc al binelui noroc!
Spoind supuși, altarul sorții,
Atrași, de vastul ei delir,
Iar, uităm că, umbra morții,
Ne sapă gropi..., în...
Poezie de Constantin Obadă despre visÎntrezărindu-mi Paradise,
Deschid, în lume, drum de foc,
Uitând noianul unor vise,
Pierite-n mări, de nenoroc!
Vioi, urmez alaiul sorții,
Sorbind, spumosul ei delir,
Nemaigândind, la visul morții,
Sub triste cruci, de cimitir!
Poezie de Constantin Obadă despre visȘi visul stă, în gând, haihui,
Metehne să-l cuprindă,
Ca să reverse, orișicui,
Reflexe, ca-n oglindă!
Și, cumpănește zel, cu țel,
Daraua vremii noastre,
Și dintr-un fel, iscă-n alt fel,
Din neguri, zări albastre!
Și vis, din...
Poezie de Constantin Obadă despre visNoapte-n parc, umbrit de ramuri,
Par, o umbră..., ce scânteie,
Chipul tău, prelins din geamuri,
Nestatornică..., femeie!
Vis măreț, din patimi strâmte,
Mi-ai surâs, cândva iubirii!
Unde-i fata..., ce presimte,
Nostalgia...,...
Poezie de Constantin Obadă despre visIeri, eram lumea de mâine,
Azi, suntem, lumea de ieri,
Ieri, zburam în zări senine,
Azi, zburăm spre nicăieri!
Ieri, purtam în ritmul străzii,
Sprinteni, veacul în spinare,
Azi, stăm tribuni parăzii,
Nimbi, de glorii și uitare!...
Poezie de Constantin Obadă despre visDuminica, nu-i sărbătoarea lenii,
Ci visul muncii-n sete de adaos,
Credința lui, spoită de milenii,
C-o dulce încântare, de repaos!
Duminica, e-o trecere pe punte,
Oricât am bea, cinstind, fără repaos,
Căci nunți, ce trec în leagăne...
Poezie de Constantin Obadă despre visPloaia, cade stol de păsări,
obosite pe vapoare,
iar din miezul nopții, sumbre,
dorul meu soarbe din ploaie,
dulci răcori, de vis spumos!
O neliniște, cuprinde,
sufletu-mi înnamorat!
Vara patimii ascunsă,
iscă-n ochi bobiți de...
Poezie de Constantin Obadă despre visPreludiu-mi sună din alt veac,
Rostogoliri în spații,
Eu, visător, pe-al lumii lac,
Par, îndrăgit..., de Grații!
În nopți, se trece strălucind,
A verilor vecie,
Lăsând, doar un sfios colind,
Nădejdii-n drumeție!
Dar, cum...
Poezie de Constantin Obadă despre visDe dorul tău, am zăbovit,
Iubire-n orice vreme,
De dragul tău, am fost lovit,
Cu mii de anateme!
Dar, niciodată n-am căzut,
Din preajma ta, în goluri,
Și ochii buni nu te-au văzut,
Schimbată-n alte roluri!
Căci tu, din visul...
Poezie de Constantin Obadă despre visAșa ne prinde, setea morții,
Când, rătăcim dup-o femeie,
Ne ogoim gândirea, sorții,
Cu vis de ploi, și curcubee!
Și-am vrea să bem, din vreo fântână,
O apă vie-ntinerită,
Dar, anii toți, ne cad din mână,
Goniți, de-o clipă fericită!
Poezie de Constantin Obadă despre visCe este poezia? E doar, un vis etern,
Serafică-ntrupare, din care se desprind,
Imperii de lumină, altare care cern,
Din valurile lumii, a vremilor colind!
Ce este poezia? E doar un cânt pribeag,
Sublimă armonie, ce leagă-n univers,...
Poezie de Constantin Obadă despre visIscusința minții noastre,
Strânge cioburi, de prin astre,
Strânge vise călătoare,
Vorbe dulci și sunătoare!
Și le pitrocim, cu firea,
Le citim duioși psaltirea,
Le tot umplem, cu iubirea,
Și le dăm în dar, vorbirea.
Și cu șir...
Poezie de Constantin Obadă despre visReprivită-n lume, viața,
Pare-un cadru de genune,
Ce scânteie dimineața,
Până-ncet, din zări, apune!
Și cu cât scânteie-n lume,
Visul ei, parcă-i sedus,
Ca-n amoruri, când anume,
Te înveți a fi supus!
Poezie de Constantin Obadă despre visAștept, de dragul altui vis,
Un dor de vis, să-mbie,
Cum stihuri, care s-au dezis,
Renasc..., în poezie!
Cum viața, e un dar ceresc,
Din vremi, încă obscure,
Toți cei ce-s inși s-ademenesc,
De mici, cum să se-ndure!
Căci...
Poezie de Constantin Obadă despre vis
