Zorile m-au trezit,
Și m-au băut,
În baia de lumină,
Pe care soarele mi-o pregătise,
Dincolo de hotarul nopții.
Aerul rece,
A sărit pervazul ferestrei,
A sărutat florile-n treacăt,
Și tiptil,
Mi-a limpezit ceața ochilor....
Astmatic, șuieră pe straturi,
Cu-nvolburări ce nasc fiori,
Un vânt viclean pornit în salturi,
Să sfâșie blajine flori.
Cu vaiet surd, din vrejuri goale,
Plâng trandafirii pe alei,
Că soarele s-a tras din cale,
Și toamna vine peste...
La mormântu-mi fără flori,
Unde crește-n veci uitarea,
Cine va veni în zori,
Să-mi mai plângă-nduioșarea?
Cine va sădi un pom,
Să-mi umbrească nemurirea?
Teamă mi-i că pui de om,
Mi-o strivi cu-n bloc uitarea.
Ploaia cade stol de păsări,
Obosite, pe vapoare,
Iar din miezul nopții sumbre,
Dorul meu, soarbe din ploaie,
Dulci răcori de vin spumos!
O neliniște cuprinde,
Sufletu-mi înamorat.
Vara patimii ascunsă,
Iscă-n ochi bobiți de rouă....
Azurul tot de i-l cobori,
'Nainte-i falnic i se-nclină,
Asemeni lumii după flori.
Blândeții lungi o întrevezi,
Livadă-n vișine mai coapte,
Aromă rară-n plaiuri verzi,
Nutrind dorinței vremea-n șoapte.
Divinul glas, de i-l...
Albaștri ochi prin sita serii,
Muiați în flori ce mor striate,
Mai fulgeră aleanul verii,
Cu farmece de mult uitate.
De ce în van sunt reaprinse,
Acele tainice iubiri,
De tot rămân de dor prelinse,
Cristale tristei amintiri?...
Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au scânteiat în pragul verii,
Tot sufletu-mi înrourat.
O..., Doamne cum au fost aprinse,
Acele tainice porniri,
Ce zac acum în mine stinse,
Sub maldăre de amintiri....
Unde-i vremea lumii care,
Flori purta în roza ei,
Unde buruieni amare,
Erau smulse cu temei?
Azi maestrul vremii hâtru,
Ocrotește buruieni,
Radios, solemn, cu-n schiptru,
Zilnic taie din Luchieni!
Un vânt nebun a scuturat,
Păduri de frunze moarte,
Un verde-n brazi decolorat,
Sfidează lunci deșarte.
Așa mereu de mii de ori,
De mii de ani încoace,
Renasc în pomi aceleași flori,
Neliniște și pace.
Albaștri ochi declină zarea,
Cu flori de măr amirosind,
Umbrare le ațin cărarea,
Iubirilor cu un colind.
De ce în van sunt reaprinse,
Acele tainice iubiri,
De fapt rămân de dor prelinse,
Cristale tristei amintiri.
De ce...
Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au fulgerat tot valul verii,
Cu suflul lor duios cântat.
O..., Doamne cum au fost aprinse,
Acele tainice porniri,
Ce zac acum în mine stinse,
Sub maldăre de amintiri....
Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au fulgerat tot valul verii,
Cu suflul lor duios cântat.
De ce în van au fost aprinse,
Acele tainice iubiri?
Ce lăcrimând acum prelinse,
Cristale de dor, amintiri.
De...
Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au fulgerat elanul verii,
Cu farmec dulce, nevisat.
De ce în van sunt reaprinse,
Acele tainice iubiri,
De fapt rămân de dor prelinse,
Cristale triste-i amintiri.
De...
E drept că sita mea nu-i nouă,
Că cern în ritmuri decadente,
Dar toate boabele de rouă,
N-or străluci flori indecente.
Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori ce mor striate,
Au fulgerat aleanul verii,
Cu farmecele deocheate.
De ce în van sunt reaprinse,
Acele tainice iubiri,
De tot rămân de dor prelinse,
Cristale tristei amintiri?
De ce...
Albaștri ochi prin sita serii,
Ca două flori de măr rotat,
Au fulgerat tot valul verii,
Cu suflul lor duios cântat.
De ce, oh...,Doamne dar de ce,
Nu sunt natură-n orișice?
Să vină timpul când să plec,
Dar și mor acum să reîncerc....
Privirea mea tremurătoare,
Când curgi din ochi scară-n adâncuri,
Când cauți vieții o cărare,
Tu luminezi și șes și smârcuri.
Dar azi în jurul tău puțini,
Când cați în stepe mute mlaștini,
Când cați din mări în ritmuri flori,
Tot...
Vînturi multe-au scuturat,
Lumea de frunzare,
Numai bradu-nfumurat,
Verde-i până moare.
Așa mereu de mii de ori,
De mii de ani încoace,
Renasc în pomi aceleași flori,
Neliniște și pace.
Unde-i vremea lumii care,
Flori purta în roza ei,
Unde buruieni amare,
Erau smulse cu temei?
Azi maestrul vremii noastre,
Simțitor la buruian,
Radios, solemn, albastru,
Vede-n toți un nou Luchian.
Dragă mi-i țara cu datini străbune,
Zidită-n istorii de armii române.
Dragi îmi sunt Domnii cu gânduri semețe,
Pioși ctitorind minuni Voronețe.
Dragă mi-i țara carpaților roată,
De-i timpul senin de vântură zloată.
Dragi îmi sunt...
