tu îmi furi inima
și fugi cu ea, te rostogolești
râzi și mârâi la mine
că-i a ta, numai a ta
alerg după tine
și când te prind, te leg de filă
cum aș lega un inorog
de umbra lunii
dar tu șireată
îmi intri-n piept
râd zorii la noi
de...
atâta vreme a fost să treacă
iubirea mea, veșnica mea
și te privesc, și te iubesc
și mă îmbăt de tine cum în prima clipă
și știu - când suntem departe
tu de mine, eu de tine, poate
sufletele noastre merg oriunde împreună
cum doi oameni...
ți-am spus, inimă, să cânți
să nu uiți, să nu uiți
te-am pus, suflete, să zbori
peste nori, printre nori
să nu dori
te-am pus, tâmplă, să măsori
infinitul infinitul
până ce ai obosit
n-ai obosit
v-am pus, brațelor, să țineți
ce-ați...
gări, aeroporturi, porturi
sosiri, plecări,
drumuri de pământ, de fier
drumuri de aer și ape
drumuri de drumuri și suflete
ceasuri oprite la ora șapte
unu, șaisprezece, douăzeci și trei
ceasuri care merg tot timpul
ca niște inimi care nu...
Am luat șapte, trei și doi fără să lase noroi am luat cinci stele albastre și le-am așezat în glastre clipe vii să se desfacă în mii de răsfirate cărări pentru timpul care vine pentru timpul care trece pentru timpul care stă cum drumețul obosit și...
ploaia cerului târziu
transformată în steluțe
ninge cerul sus, înalt
și ne ținem de mână
și noi și sufletele
până când, până
ne vor fi înghețat picioarele
și cum guguștiucii înfrigurați
ne vom căuta casa
în timp ce iarna va râde
și-și va...
nu e notă muzicală mai curată
decât glasul de prunc
și lacrima pe obrazul fericirii
nu e cărare de neparcurs
dacă sufletul îți saltă
cum un prunc în razele soarelui
încă nu foarte coapte
nu e zi în care să nu mă gândesc
la pace și la...
Comentarii agramate La pamflete inspirate; Comentarii găunoase La pamflete serioase; Comentarii idioate La pamflete minunate; Comentarii ticăloase La pamflete valoroase.
Ştiam că-n PSD sunt hoţi,
Corupţi şi agramaţi, inculţi,
Ştiam că sunt mulţi "mafioţi",
Dar nu că sunt atât de mulţi!...
Mă uit la voi şi mă închin,
Şi din revoltă nu-mi revin;
Ajunşi în frunte, "la bucate",
N-aveţi nici pic de demnitate.
Mari imorali, de neiertat,
Pupaţi azi unde aţi scuipat;
Suntéţi greţoşi, ridicoli, jur,
Aştept să vă pupaţi şi-n c*r.
Mă uit la voi şi mă închin,
Şi din revoltă nu-mi revin;
Ajunşi în frunte, "la bucate",
N-aveţi nici pic de demnitate.
Mari imorali, de neiertat,
Pupaţi azi unde aţi scuipat;
Suntéţi greţoşi, ridicoli, jur,
Aştept să vă pupaţi şi-n c*r.
pe Marcel Ciolacu,
Ar fi mult mai bine să-l avem pe dracu';
Ăsta e maimuţa dată jos din pom,
E veriga lipsă-n drumul ei spre om.
Sunt fel şi fel de idolatri,
Dar ăştia-s buni de psihiatri.
Se-nchină unii la viţei:
Îi amintesc pe vechii-evrei.
Se-nchină alţii la reptile,
La capre, ţapi şi la cămile,
La cai, la tauri şi la vaci,
La peşti, la lei, berbeci, godaci....
Ciucă şi-a pierdut onoarea;
Generalul, azi, săracu,
Este sluga lui Ciolacu.
Iată, asta-i întrebarea:
Ciucă, unde ţi-e onoarea?
I-ai vândut-o lui Ciolacu,
Iar acum ai dat de dracu'!
Fiecare vorbă caldă, sub ea
cloceşte un ou al vorbirilor noastre.
Vii verbe, o, voi,
cu frunze verzi-albe-albastre.
Oul deschide deodată o pleoapă:
sub iris se aude bătând
pliscul nenăscutei păsări, copilăreşti
numai în ea însăşi zburând....
Azi batjocura se numeşte laudă şi invers
Chiar dacă-s binemeritate şi unele şi alte
le Toţi de la conducătorii (care-s mulţi şi
de diverse naţii) şi până la oamenii de
serviciu ai acestei ţări Te-au transformat
HALAL PROFESOR
în ţinta...
Poezie de Costel Zăgan despre absurd, profesori, schimbare, limbă, laudă, nevoie, speranță, cuvânt, mamă, oameniÎți mângâi trupul înstelat
parc-aș pregăti o armă
de nu aș fi la tine-n pat
undeva într-o cazarmă
Parc-aș pregăti o armă
la control vine segentul
ce strigă ia-o e alarmă
uite bombardamentul
La control vine segentul
de nu...
Mă trezesc cu noaptea-n cap
ochii împrăștie stele verzi
ies în fugă pe ușă
trăgând cerul în piept
Doamne de ce m-ai părăsit
cerul scârție aberant
nu știu încotro să-mi îndrept sufletul
încet-încet mă liniștesc
tăcerea și...
Poezie de Costel Zăgan despre iubire, tăcere, frumusețe, poezie, cer, suflet, noapte, lună, ochi, stelePrecum o frunză mă desprind de zare
vitalitatea are cea mai scumpă hartă
lacrima curge nu știe să zboare
spre absolut doar îngerii o poartă
precum o frunză mă desprind de mine
aș vrea să nu mai simt când totul doare
mi-e dor de primăvară...
Brâncușiană
E dalta lui Brâncuși o formă sacră
de viață și cu foame de neant
și nemurirea peste zbor consacră
coloana infinitului pedant
E dalta lui Brâncuși tăcerea sacră
când șlefuiește poarta-ntr-un sărut
cu lacrima de dor...
Poezie de 
Poezie de 
