Aștept, de dragul altui vis,
Un dor de vis, să-mbie,
Cum stihuri, care s-au dezis,
Renasc..., în poezie!
Cum viața, e un dar ceresc,
Din vremi, încă obscure,
Toți cei ce-s inși s-ademenesc,
De mici, cum să se-ndure!
Căci...
Poezie de Constantin Obadă despre așteptare, urâțenie, fericire, lege, destin, frumusețe, sfinți, vis, moarte, poezieCe-i nou în zori, seara e vechi!
Cei vechi, demult dorm în legende!
O clipă..., ne iubim perechi,
Și-n alta..., devenim calende!
Mărunți, în vise devenirii,
Mereu, suntem..., o întrebare,
Mereu, din panta nemuririi,
Alunecăm...,...
Poezie de Constantin Obadă despre întrebare, iubire, vechi, imortalitate, clipă, vis, lume, poezieDin țara Doinei, mă desprind,
Plăieș bălan, de poezie,
Sprințar la drum, cu un colind,
Eu..., semăn vremii, armonie!
Din arșiți grele mă desprind,
Arcaș..., cântării ideale,
Vestind din piscuri de coline,
Lumina..., strălucirii sale!
Poezie de Constantin Obadă despre armonie, țară, poezie, zi de naștere, luminăRămân în urmă vise,
Umbrite de dureri,
Ca niște porți deschise,
Ce duc spre nicăieri.
Dar, partea lor de vină,
Nu-i că se ofilesc,
Ci că se trag lumină,
Și iar, ne viețuiesc!
Poezie de Constantin Obadă despre vinovăție, durere, vis, lumină, poezieFericirea, mi-e cuprinsă, oază tânără-n pustiu,
Sufletul izvor se lasă arșițelor absorbit,
Și cât curge-n unde clare, se-oglindește-ntrânsul viu,
Chipul lumii visătoare, vremii-n care a iubit!
Caravana, dacă trece, câinii vieții nu mai...
Poezie de Constantin Obadă despre fericire, suflet, tinerețe, imortalitate, suferință, viață, lume, poeziePatria, e-o mare de lumină,
Vălurind în lume, libertatea!
Cuib latin adânc, de-nțelepciune,
Ea visează, strălucind, departe!
Pură, ca zăpada iernii noastre,
Îndrăgită-n veri cu zări albastre,
Ea-i chemarea care leagă ginte,
Marșul...
Poezie de Constantin Obadă despre patrie, minune, libertate, armonie, omenie, sfinți, poezie, țară, lumină, fațăLivada moartă, mi-a-nflorit,
Cu tot alaiul ei pe ramuri,
Iar visul meu, întinerit,
Din frunze, flutură iar flamuri!
Din ce trecui, par mai ușor,
În ce rămân..., cum mi-e norocul!
Oricum e timpu-nșelător,
Din Primăvară-i uit...
Poezie de Constantin Obadă despre vin, grădină, primăvară, noroc, durere, toamnă, bunul simț, simț, vis, poezieNici ploaia, nici vântul,
Ce bat pământul,
Nu șterg cuvântul,
Ce-n fie cântul,
Umanității,
Înnobilând-ul,
Cânt libertății!
El ni-i crdința,
Scrisă pe flamuri,
El ni-i ființa,
Stîpână pe neamuri,
El e cuvântul,
Viteaz...
Poezie de Constantin Obadă despre cuvânt, libertate, moarte, scris, ființă, eternitate, pământ, flori, grădină, visCe trist, să stai, s-aștepți să mori,
Cum moare-o gâză, după ploaie,
Când ai fost fulger, printre nori,
Și ploaie, vremii ce ogoaie!
Să te strecori grăbit și lent,
Să joci un teatru, cu oricine,
Să fii mereu..., un repetent,
Când...
Poezie de Constantin Obadă despre teatru, moarte, ploaie, lege, oameni, tristețe, cer, viață, poezieDacă figura mi-o ascund,
Sub masca fin-a inocenții,
E că tot astmul meu profund,
Animă soarte decadenții!
De blestem țărmul meu pustiu,
E că s-a dus câmpia verde,
O doamne, cât de bine știu,
Cum firea-n goluri mi se pierde!
Poezie de Constantin Obadă despre inocență, bine, poezieȚara, pare liniștită,
Dar, în suflete viteze,
Ura, crește neclintită,
Pe zidiri, cu metereze!
Dacii, iscusiți din fire,
Nu stau, roată lângă vatră,
Ci, din iarnă, făr de știre,
Căptușesc cetăți, cu piatră!
Decebal, urzește-n...
Poezie de Constantin Obadă despre țigani, eternitate, țară, români, ură, sânge, suflet, pietre, soare, primăvarăDe mic, alerg la dumneata,
Să-ți prind, din taina nemuririi,
Dar, vremuri curg în calea ta,
Cum curg în valuri, mări iubirii!
Iar tu, vicleană, mă tot dai,
Imbietoare-n veci pierzării,
De câte ori, mă-ncânți cu Mai,
Mă treci,...
Poezie de Constantin Obadă despre imortalitate, uitare, iubire, poezieCresc vii pe sub omături,
Tăcute și pustii,
Cum cresc sub vârste, anii,
Trecuți melancolii!
Dar, pe când ele cresc,
Mai verzi în primăveri,
Pe noi ne obosesc,
Fușteii noi la scări!
Cum cad din zbor în mare,
Din stoluri,...
Poezie de Constantin Obadă despre primăvară, zbor, lume, poezieTrec trenuri nervoase.
„Mereu li-s ochii,
suveici, agitate”.
Trec mereu!
Trec fulgerând.
din ace înfipte,
în coapse,
drumuri umbrite,
de care!
Mereu gonesc,
zarva zarului,
modern cu,
lumea!
Zi și noapte,
noapte și zi,...
Poezie de Constantin Obadă despre trenuri, bărbat, omenie, noapte, moarte, uitare, lume, ochi, vis, poezieAzurul tot de i-l pogori,
Înainte-i se închină,
Asemeni lumii după flori!
Blândeții dulci o întrevezi,
Livadă-n vișine mai coapte,
Aromă rară-n plaiuri verzi,
Nuntind dorinți cu vremea-n șoapte.
Divinu-i glas de i-l asculți,
Apoi...
Poezie de Constantin Obadă despre grădină, vreme, flori, lume, poezieAzi nici în lumi celeste,
Nu se mai poartă fes,
Căci Domnul nostru este,
O umbră de eres!
Nu-i voi boi demența,
Cu patime deșarte,
Ci voi struni ființa,
Credință să-i mai poarte!
De douăzeci de veacuri,
Ni-e strașnicul...
Poezie de Constantin Obadă despre minte, copilărie, credință, ființă, lașitate, limbă, dumnezeu, clipă, umbră, lumeCaii vremii noastre cresc,
Mulți Pegași făr' de pereche!
Cei ce-n zboruri, nu-i strunesc,
N-au iubit nici lumea veche!
Murgul vremii mele crește,
Brav Pegas făr' de pereche,
Cine nu mi-l îndrăgește,
N-a visat nici lumea veche!
Poezie de Constantin Obadă despre zbor, lume, poezieNu vreau să fiu decât un sol,
Din lumea care vine,
O lume, fără de pistol,
Făr de sclipiri cretine!
Vreau, să cobor din suferinți,
O lume primenită,
O lume, plină de dorinți,
Iubirii ei râvnită!
Întrezăresc, un ideal,
Când...
Poezie de Constantin Obadă despre ideal, suferință, lume, rău, moarte, iubire, poezieDe mic, alerg în calea ta,
Să-ți sorb din taina nemuririi,
De-o vreme-ți spun tot dumneata,
De-o vreme, semeni dor iubirii!
Dar tu, vicleană, mă tot dai,
Pierzării-n veci îmbietoare,
De câte ori, mai prind un Mai,
Mă treci, umbrit...
Poezie de Constantin Obadă despre vreme, imortalitate, iubire, vis, dor, soare, poezieOceane-n tainice cuvinte,
Animă valuri mute minții,
Apoi, din miez de clipe sfinte,
Roiesc, cântarea suferinții!
Adesea, bat ca din ciocane,
Sub cerul lor, boltit cu vise,
Când picură, ca-n vechi canoane,
Prin guri de rai, stihuri...
Poezie de Constantin Obadă despre rai, cer, vechi, vis, poezie
Semințe de pin în miere, afrodiziac natural
