Așa ne știe lumea și mâini o să admire,
Cum zilele de-acuma le-am dus chiar peste fire,
Popor făr' de prihană, și plin de omenie,
Cu cântece la strană, cu jocuri la chindie,
Desțelenind pământuri, stând bine cu vecinii,
Sădim cu timpul...
Poezie de Constantin Obadă despre minune, ură, jocuri, zi, minciună, lume, omenie, timp, bine, viațăStau dor în prag de vise, să văd eternul schimb,
S-admir cum arămește amurgul ca un nimb,
Altare invadate de umbre beau lumini,
Din depărtări te cheamă, splendorii să te-nchini.
Poezie de Constantin Obadă despre vis, umbră, dor, poezieIubirea mea de doruri plină,
Cu patimi de clare izvoare,
Ogoaie setea de lumină,
Ce stăruie în vechi ponoare.
Poezie de Constantin Obadă despre iubire, suferință, zi de naștere, vechi, lumină, poeziePatimi grele, doruri, vise,
Gânduri crude, neprecise,
Valuri minții, grăiri line,
Vise vii și vise stinse,
Toate trag nădejdi de-abise,
Din iubiri ce zac ruine.
Trec pe apa tinereții,
Barca lumii-ncet poeții,
Și cu harul...
Poezie de Constantin Obadă despre vis, suferință, cugetare, iubire, apă, viață, lume, lumină, poezieMartoră stă streașina de casă,
Umbră din a umbrelor visare,
Prelungirea vremurilor lasă,
Basmul ei demult trecând uitare.
Umbre duc lumina vieții clară,
Luminișuri cad tremurătoare,
Toate câte-au răposat aseară,
Dinspre ziuă se...
Poezie de Constantin Obadă despre uitare, umbră, vis, acasă, casă, salariu, zi, zi de naștere, viață, soareRedă-mă soartă iar iubirii,
Să sorb nectarul tinereții,
Să mă cunun cu taina firii,
Redă-mă mie iară vieții.
Redă-mi în gânduri iar măsură,
Să rezidesc o catedrală,
Redă-mi suplețe și aliură,
Să zbor și-n lumea siderală....
Poezie de Constantin Obadă despre nevoie, speranță, măsură, eternitate, destin, zbor, cugetare, iubire, bine, lumeEu văd altre afumate,
Cum cată dorului tămâie,
Figuri din ziduri fărâmate,
Le simt cum blânde mă mângâie.
Icoane supte de credința,
Atâtor buze tremurate,
Cum tainic tulbură ființa,
Neprihănitelor surate.
Când văd altare,...
Poezie de Constantin Obadă despre sfinți, ființă, credință, noapte, bunul simț, simț, lume, stele, soare, poezieCând lutul tânăr aleargă-n picioare,
Din tați în bunici el bate cărare,
Și sprinten sare-n joc la sărbătoare.
Necazuri n-are și dureri nu-l cearcă,
De moarte râde când plânge, parcă,
Și trece lin prin toate ca o barcă.
Când soare...
Poezie de Constantin Obadă despre tristețe, noroc, sărbătoare, râs, tinerețe, ploaie, jocuri, durere, moarte, eternitateRitmuri noi sunt geniale,
Când mustesc de poezie,
Când deschid o altă cale,
Cu sublim de măiestrie.
Limba nu-i decât pădurea,
Ramuri care-mbie versuri,
Frumusețea e securea,
Care-i taie din eresuri.
Versul poate fi miracol,...
Poezie de Constantin Obadă despre frumusețe, minune, limbă, sublim, poezie, vinSlăvite Mai visării noastre,
Tu multora le întârzii,
Când zările ți-s mai albastre,
Aleile de poezii.
De câte ori sfințești ponoare,
Cu pomi sterili la rădăcini?
Ce vină porți că nu dă floare,
Păgâni ce-s mărăcini.
Iar codrii...
Poezie de Constantin Obadă despre vinovăție, măsură, foc, poezieMartore stau streașine de case,
Umede de-a nopți-nrourare,
Rebegite țârâiesc încet sfioase,
Prelungiri de eri prin mine-n ere.
Veșnică e pura dimineață,
Soră cu lumina suitoare,
Cugetarea mea tăcută-nvață,
Cum că viața nu-i decât...
Poezie de Constantin Obadă despre tăcere, schimbare, noapte, zi de naștere, lumină, viață, poezieMulte nopți cu stele clare,
Mi-au fost triste felinare,
Multe zile roind soare,
N-au adus nici o cântare.
Multe doruri visătoare,
Mi-au pierit ca spuma mării,
Multe fețe-mbietoare,
N-au adus un preț răbdării.
Chiar norocul...
Poezie de Constantin Obadă despre jocuri, noroc, zi, noapte, stele, soare, poezieUn vânt nebun a scuturat,
Natura de frunzare,
Doar brazi-n verde saturat,
Sfidează lumi în zare.
Așa mereu de mii de ori,
De când venim încoace,
Renasc în pomi aceleași flori,
Neliniște și Pace!
Poezie de Constantin Obadă despre nebunie, pace, natură, flori, grădină, poezieO dulce bunicuță, mi-a spus că în iubiri,
Mor visele urâte, cum mor iubind satiri,
Cum basmele se leagă, cu alte mii de basme,
Cu rosturile vremii, adeseori fantasme.
Că omul spre lumină, tot cade-n întuneric,
Dar nu renunță pururi,...
Poezie de Constantin Obadă despre cer, oameni, luptă, urâțenie, vis, întuneric, povești, frumusețe, lumină, poezieCând de la țărmuri verzi în larguri pleacă,
Odoare scumpe răsfățate-n pufuri,
Nu știu durerea și nici foamea seacă,
Și că mai bat furtuni, ori ard nădufuri.
Nerăbdători prind toți câte-o timonă,
Teribili lupi să nu cedeze mării,...
Poezie de Constantin Obadă despre mamă, foame, durere, poezieCopacii mor în cercul lor,
Când siluiți de vânturi,
De orișicare trecător,
Desțelenesc pământuri.
Dar oare mor fără să știe?
Cât sunt de-ndurerați,
Ori poate un destin i-mbie,
Din șes să urce pe Carpați?
Poezie de Constantin Obadă despre destin, poezieNu știu de când cobor la vale,
Desaga gra de oseminte,
Dar regretând mai stau în cale,
Clipind aducerii aminte.
Poezie de Constantin Obadă despre lumină, poezieTristețea unor vechi biserici,
Simțirea noastră o mângâie,
Când prin altare fără clerici,
Adie-o boare de tămâie.
Poezie de Constantin Obadă despre tristețe, vechi, poezieSeara strânge în unghere,
Raza zilei care piere,
Tot imperiul de lumină,
Scade-n vrajă genuină.
Din nimicuri iese totul,
Ca și morile de-notul,
Noaptea prinde strălucire,
Să vegheze peste fire!
Poezie de Constantin Obadă despre noapte, luminăDrumul meu e drum de piatră,
Sfărâmat de mii de roți,
Ca un cântec trist de șatră,
Din ghiocuri și netoți.
Ce duhuri nevăzute poartă,
Povara sorții, ispitind?
Nădejdea e o biată artă,
Ce-și taie creanga-ncet iubind.
Și de-o...
Poezie de Constantin Obadă despre suferință, povară, artă, artă fotografică, pietre, tristețe
