Poezii de Constantin Obadă, pagina 56

1351 poezii de Constantin Obadă

Constantin Obadă - poet și actor român

Constantin Obadă
S-a născut pe 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
Ţara de origine: România
Biografie: A fost actor al Teatrului National din Iași, pe ale cărui scene a jucat timp de 25 de ani, poezia a fost una din pasiunile sale.

Au plecat băieții! (V)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când au plecat băieții să moară în război,
Erau câmpii mănoase, și bine pe la noi,
E drept musteau în oameni speranțe de pitac,
Căci veșnice nevoi, stă-n praguri de sărac!

Dar cei ce i-au mânat departe de zurbavă,
Ideia de măcel o...

18 dec 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre idee, bogăție, nevoie, război, sărăcie, speranță, timp, oameni, moarte, bine

Au plecat băieții! (VI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când au venit acasă, băieții din război,
Erau câmpii golașe și zarvă pe la noi,
Din vesela speranță, cu vise de valeți,
Columna sărăciei le dă acum poveți.

Cum nu se pierde codrul, când bat în el furtuni,
Așa nu pier românii, cu...

18 dec 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre război, acasă, speranță, vis, poezie

Privirea mea!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Privirea mea tremurătoare,
Când curgi din ochi scară-n adâncuri,
Când cauți vieții o cărare,
Tu luminezi și șes și smârcuri.

Dar azi în jurul tău puțini,
Când cați în stepe mute mlaștini,
Când cați din mări în ritmuri flori,
Tot...

01 nov 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre zi de naștere, ochi, flori, grădină, viață, lume, poezie

Toamna! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Prin hogeagul vremii mele,
Multe ramuri moarte cad,
Ploaia negrelor surcele,
Din poieni făcură vad.

Rar din muguri câte-o floare,
Mai răsare magistral,
Să-ncălzească o plecare,
Zilnică spre hibernal!

Prin hogeagul vremii...

02 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre timp, toamnă, moarte, bunul simț, simț, poezie

Când...

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când de la țărm uman în larguri pleacă,
Băiatul mamii răsfățat în pufuri,
Nu știe ce-s dureri, ce-i foamea seacă,
Nici că sub soare bat furtuni nădufuri.

Când plin de sine urcă dârz în luntre,
Are de gând să nu cedeze cârma,
Duioasa...

09 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre foame, mamă, durere, soare, poezie

Prind a înțelege! (VI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Prind a înțelege simfonia ploii,
Care spală ziduri, și stiază geamuri,
Simt cum mână setea la carul nevoii,
Nori bătuți de vânturi, care mișcă ramuri.

Prind a înțelege cum lumina zilei,
Mână umbra deasă, spaima și durerea,
Simt că-i...

17 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre plăcere, crimă, infractori, frică, bunul simț, simț, lege, schimbare, durere, umbră

Speranțe aripe de vis! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Astmatic recompun conture,
Din vremea când eram flăcău,
Când fremătam ca o pădure,
Când eu eram stăpânul meu.

Vederea uită vechi conture,
Dar mintea sprintenă de Zeu,
Mai freamătă încă pădure,
De simt stăpân că sunt tot eu....

09 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre bătrânețe, tinerețe, tristețe, schimbare, speranță, ochi, minte, uitare, vis, vreme

Duioase clipe! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Mi-i sufletul rănit de noutăți,
Cum mi-i iubirea-n clipe răsfățată,
Când ați zburat voi răsfățate clipe?
De dragoste în veci pierdute?

De ce-ai zburat tu răsfățată clipă,
De dragoste în veci pierdută?
De ce din suflet zbateri de...

28 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre iubire, noutate, sărăcie, suflet, noroc, natură, clipă, dor, poezie

Veniți la noi! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Veniți la noi din colțurile lumii,
În augustul torid că-i sărbătoare,
Veniți să stingem Păcii vrajba lumii,
Cu cântece și jocuri fiecare.

Veniți sfătoși cu inima curată,
Să vă cinstim cu dulce omenie,
Cu vin ales și pâinea cât o...

08 ian 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre progres, școală, admirație, cultură, jocuri, sărbătoare, măsură, sublim, omenie, lume

Neminune! (VI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Pojarul unui trai torid,
Cu setea minții se ogoaie,
Unde-i pământul mai arid,
El sună dor și-ncântă ploaie.

Deochii iscusirii cresc,
Umbrare dulci în stepa lumii,
Și-n domoliri de vânt prășesc,
Ogoare țipătoare vremii.

Eu...

11 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor, ploaie, pământ, lume, poezie

Nu tot! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Din tot ce-am scris nu-s toate bune,
Nici n-au ades luciri de perle,
Dar vrut-a sufletu-mi s-adune,
Fuștei la scară unor stele.

O trudă zilnic lapidară,
De taina muzelor pătrunsă,
Spre alte țărmuri cată iară,
Lumina care stă ascunsă.

21 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre scris, stele, lumină, poezie

Slovă lapidară! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Eu isc o slovă lapidară,
Din taina muzei ce-i pătrunsă,
Și trag în cumpăniri de seară,
Lumina care stă ascunsă.

13 iun 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre lumină, poezie

Copacii! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Copacii mor în cercul lor,
Ori siluiți de vânturi,
Ca orișicare trecător,
Desțelenesc pământuri.

Dar oare mor într-adevăr?
Ori poate numai aplecați,
Destinul ca pe-un fir de păr,
Îi trece-n chipul celorlalți.

Dar oare mor...

22 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre intimitate, destin, adevăr, poezie

Unde stați? (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Unde stai rază de lună?
În ce colț de suflet dormi?
Hai, te scoală și adună,
Strălucirea nopți-n pomi.

Unde stai rază de soare,
Strălucirea să întorni,
Să-i ard inimi-o cântare,
Dar..., cu orgă de atomi.

Unde stai iubire...

13 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre atomi, școală, inimă, noapte, suflet, țară, iubire, lună, soare, poezie

Lumina! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Lumina mea tremurătoare,
Ca apa scormonind adâncuri,
Animă vieții o cărare,
Undind ades în șesuri smârcuri.

Dar jarul tău arde potaia,
Și stepe triste prinde-n cătini,
Când aduce lumii ploaia,
Și cântă dulce din noi cetini.

01 nov 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre apă, lumină, zi de naștere, viață, lume, poezie

Stau vis de dor... (VI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Stau vis în prag de dor, vibrând seară de seară,
Cum picură amurguri, arama solitară,
Altare răzvrătite de umbre, beau lumini,
Când recreaz-un farmec la care să te-nchini,

Icoane fără seamăn din nou se ivesc,
Cum n-a văzut în temple,...

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre virtute, sânge, farmec, umbră, vis, dor, lume, stele, poezie

Când dorul! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când dorul tolănit visării,
Visa pe drumuri simplu om,
Din toate valurile mării,
Cu toate frunzele din pom,
Vibram suave dulci avânturi,
Întrezărite-abia în cânturi.

Când dorul gând, m-a dat iubirii,
Eram pe drumul fericit,
Din...

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor, monotonie, vis, simplitate, fericire, iubire, vechi, cer, poezie

Luminișuri! (XIII)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Lumi de streșini curcubee,
Umbresc chipuri visătoare,
Prelungind prin vremi să stee,
Strălucita lor candoare.

Cei ce n-au voit să steie,
Umbre prispei visătoare,
Prelungind vechi curcubee,
Zac în neagra lor uitare.

09 ian 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre uitare, umbră, vechi, poezie

Apus! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Arămind amurgul iară,
Vremea sună solitară,
Dor de vis în prag de seară,
Eu vibrez iubirea-n pară.

Foșnitoarele poiene,
Cată ochii cu sprâncene,
O cohortă de lumină,
Mă sărută când se-nclină.

Tot altarul de jăratec,
Piere...

02 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre cadouri, sărut, tristețe, pace, salariu, zi, vreme, iubire, zi de naștere, ochi

Prind a înțelege! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Prind a înțelege, simfonia ploii,
Când în ziduri bate când striază geamuri,
Prind cum trece setea la carul nevoii,
Ca s-ajute norii care mișcă ramuri.

Prind a înțelege lumea în mișcare,
Cum ea chipul vieții, cu noi inși îl schimbă,...

17 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre schimbare, limbă, lume, viață, poezie