Poezii despre Pietre, pagina 2

39 poezii despre pietre

În mine!

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

În mine coc o epocă de piatră,
Cu jar vulcanic clocotit,
Un cânt nomad, bătut în joc de șatră,
În ritm fecund de stalactit.

În mine-un roi de gesturi tari asmuță,
Un dor să sar din pom în pom,
Mereu alung uitarea de maimuță,
Când...

1969-06
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre pietre

Drumul meu!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Drumul meu e drum de piatră,
Sfărâmat de mii de roți,
Ca un cântec trist de șatră,
Din ghiocuri și netoți.

Ce duhuri nevăzute poartă,
Povara sorții, ispitind?
Nădejdea e o biată artă,
Ce-și taie creanga-ncet iubind.

Și de-o...

1970-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre pietre

Istorii milenare!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Dorm istorii milenare,
Sub pământuri roditoare,
Ape spală mii de chipuri,
De cetăți, acum nisipuri.

Câte-o piatră mai colțoasă,
Amintește de vreo casă,
Câte-o frunză împietrită,
Vechi porticuri strălucite.

Numai oamenii...

1970-11
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre pietre

Dreptate țării!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Plânge-n mine amintirea,
Clipelor care s-au dus,
Împletindu-se cu firea,
Celor care urcă-n sus,

Tot voind dreptate țării,
Îndeobște mai greșesc,
Dar la fel ca valul mării,
Mă retrag să mă-ntregesc.

Amintiri îmi plâng de voie,...

1970-12
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre pietre

Dorm istorii!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Sub pământuri roditoare,
Dorm istorii milenare,
Ape curg, spală nisipuri,
Din clipirea altor clipuri.

Pietre mici și colțuroase,
Sunt povești din alte case,
În frunzare împietrite,
Vechi porticuri strălucite.

Numai oamenii...

1970-11
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre pietre

Când marea...

Când marea turbează de valuri împinsă
Şi-şi scutură coama de spume şi vânt,
Cînd nori-alung ziua din lumea cea plânsă,
Când tunete cânt,

Atunci printre nouri, prin vânt şi prin unde
O rază de aur se toarce uşor
Şi-n fundul sălbatec al...

1869
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre pietre

Printre stânci de piatra seacă

Printre stânci de piatră seacă,
Auzi plâns de cucuvai,
Ţipând noaptea tristu-i vai!
Când în nouri se îneacă
Chipul lunii cel bălai.

Vraja trece peste lume,
Vraja... cântec amorţit,
Ca un vis îngălbenit,
Pe-a ei buze vineţi spume,...

1869
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre pietre

Odin şi poetul

Ei cer să cânt... durerea mea adâncă
S-o lustruiesc în rime şi-n cadenţe
Dulci ca lumina lunei primăvara
Într-o grădină din Italia.
Să fac cu poezia mea cea dulce
Damele să suspine; ce frumoase
Pot fi pentru oricine. Pentru mine
Nu. Şi...

1872
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre pietre

Memento mori

Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur,
Când a nopții întunerec ­ înstelatul rege maur ­
Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc,
Iară luna argintie, ca un palid dulce soare,
Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare,...

1872
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre pietre

Călin

GAZEL
Toamna frunzele-mi colindă,
Sun-un grier sub o grindă,

Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mână tremurândă,

Iară tu la gura sobei
Stai ca somnul să te prindă.

Ce tresari din vis deodată?
Tu auzi pășind în tindă -

E iubitul...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre pietre

Strigoii

I... că trece aceasta ca fumul de pre pământ.
Ca floarea au înflorit, ca iarba s-au tăiat,
cu pânză se înfășură, cu pământ se acopere.

Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici,
Între făclii de ceară, arzând în sfeșnici mari,...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre pietre

Ion Ion

În beciul cu morţii, Ion e frumos.
Întins gol pe piatră, c-un fraged suris.
Trei nopţi şobolanii l-au ros
Şi gura-i băloasa ca de sacis.

Când cioclu-l ridică-n spinare
Ion par-ar fi de pământ.
De-l pui poate stă în picioare
Dar braţul...

Tudor ArgheziPoezie de Tudor Arghezi despre pietre

Testament

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin rapi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă...

Tudor ArgheziPoezie de Tudor Arghezi despre pietre

Creion

Obrajii tăi mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul,
În care se-oglindesc
Azurul şi copacul.

Surâsul tău mi-i drag,
Căci e ca piatra-n fund,
Sper care-noată albi
Peşti lungi cu ochi rotund.

Şi capul tău mi-i drag,
Căci e ca malu-n...

Tudor ArgheziPoezie de Tudor Arghezi despre pietre

Un om privea

Un om privea alt om cum un cer privește alt cer cum o stea altă stea cum o piatră altă piatră cum un lup alt lup cum un greiere alt greiere cum o clipă altă clipă cum eternul alt etern cum preagraba altă preagrabă cum o stradă spre zori altă...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre pietre

Prea târziu, la Paris

Prea târziu am ajuns la Paris, prea bătrân,
n-am avut nici noroc, nici chemări, nici curaj,
unde sunt, mă trezesc doritor să rămân
şi, cu grele picioare, m-ating de pavaj.

Nu-i de mine nimic din infernul modern,
eu în peşteri, acum, aş...

Adrian PăunescuPoezie de Adrian Păunescu despre pietre

Poetul Zarathustra

Ode gingașe

Coboară din munți
cu traista plină de poeme
și
stele proaspete
ironici
cei din vale surâd
printre nori
și
pietre de moară.

13 iun 2023
Costel ZăganPoezie de Costel Zăgan despre pietre

Ars magna poetica

Ode gingașe

Scriu cu buldozerul
în cariera unor inimi de piatră
scriu cu tancul istoriei
pe câmpul minat al condiției umane
scriu cu ultimul albatros
slava nemărginită a lui Dumnezeu
scriu cu sufletul
în
trupul tău
Dragoste

Costel ZăganPoezie de Costel Zăgan despre pietre

Ave

«Ave», poem din volumul «Provizii de soare», 2004, p. 21

Ce bine că am plecat.
Am aflat că în urma mea,
Apa a luat foc
De la colţii unui elefant :
Sta şi freca timpul în piatra seacă,
Scăpărând mugete
Până a încins pădurea
Care s-a revărsat ca benzina,
La vale.
Apa curgea şi focul...

Marian BarbuPoezie de Marian Barbu despre pietre