Sărbătorile de iarnă

Sărbătorile de iarnă
Sărbătorile de iarnă la romani încep odată cu Postului Crăciunului (15 noiembrie) și țin până la Sfântul Ioan (7 ianuarie).

Este perioada cea mai bogată în tradiții, obiceiuri și superstiții, diferite de la o regiune la alta, având în centru marile sărbători creștine:
- Postul Crăciunului (Sfântul Andrei, Moș Nicolae),
- Crăciunul (Ajunul, Nașterea Domului, Sfântul Ștefan)
- Anul Nou (Ajunul anului noi, urături, plugușorul, Sfântul Vasile),
- Boboteaza,
- Sfântul Ioan.

Sfântul Andrei (30 decembrie)

Sfântul Andrei (30 decembrie)Românii sărbătoresc pe data de 30 noiembrie pe Sfântul Andrei, primul apostol al românilor, cel care a poposit pe meleagurile geto-dace pentru a propovădui Legea cea Nouă, a Domnului Isus.

Noaptea Sfântului Andrei, adică noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie, este considerată în tradiția populară o noapte magică în care Sfântul Andrei coboară și împarte hrană pentru lupi, pregătindu-i astfel pentru iarnă ce urmează.

De Sfântului Andrei, în special fetele, își încearcă semnele propriului destin:
- caută chipul viitorului soţ în forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit şi apoi brusc solidificat prin turnarea în apă;
- stau peste noapte în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul viitorului bărbat;
- pun busuioc sub pernă şi apoi se culcă, sperând să-şi viseze soţul etc.

Tot în această zi, în unele zone (Moldova) se stabilesc cetele de flăcăi, componenţii grupului, pentru a repeta textele de colinde.

În această zi, toţi românii pun la încolţit grâu în câteva farfurioare câţi membri sunt în familie, iar la Anul Nou se interpretează norocul ce-l va avea fiecare în funcţie de înălţimea firelor de grâu.

Noaptea Sfântului Andrei

Noaptea Sf. Andrei

Pe dată de 30 noiembrie, românii îl sărbătoresc pe Sf. Andrei, ocrotitorul spiritual al României.

Noaptea din ajunul Sfântului Andrei este cunoscută că și noaptea știrigoilor, atunci când spiritele morților ies din...

Tradiții și superstiții Româneşti

Moș Nicolae (6 decembrie)

Moș Nicolae (6 decembrie)Ziua de 6 decembrie, cunoscută ca ziua Sfântului Nicolae (Sfântul Nicolai, Nicolae, Sân-Nicoară sau Sânmicoară), este ziua în care-l sărbătorim pe cel de-al doilea sfânt zămislit de Dumnezeu: Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Liciei.

În credinţele românilor din nordul şi sudul Dunării, sfântul apare drept călăuză a sufletelor în lumea de dincolo, apărător împotriva bolilor (în textele descântecelor) şi ocrotitor al vitelor.

În comunitatea rurală tradiţională începând cu 6 decembrie se formau cetele de colindători care repetau întreg repertoriul care urma să fie cântat, după normele străvechi, în seara zilei din Ajunul Crăciunului (24 decembrie).

Sărbătoarea lui Moș Nicolae (Sfântul Nicolae)

Ziua de 6 decembrie cunoscută ca ziua Sfântului Nicolae, Sân-Nicoară sau Sânmicoară este ziua în care-l sărbătorim pe cel de-al doilea sfânt zămislit de Dumnezeu. Se spune că el păzește soarele...

Tradiții și superstiții Româneşti

Sfântul Nicolae - protectorul copiilor

De-a lungul timpului personalitatea acestui sfânt a fost o sursa constanta de inspirație, generând numeroase legende. Sfântul Nicolae este cunoscut ca protector al marinarilor, comercianților, săracilor,...

Tradiții și superstiții Româneşti

Ignatul (20 decembrie)

Ignatul porcilor sau Înătoare:

Ignat este, se pare, o divinitate solară care a preluat numele și data de celebrare a Sfântului Ignatie Teoforul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor.

În vechiul Egipt, deși porcul era considerat un animal dezgustător, oamenii îl jertfeau și îl mâncau, ritual în cinstea zeului Osiris, într-o anume zi din an.

Obiceiurile populare din ziua de Ignat atestă caracterul precreştin al acestei sărbători. Pe întregul teritoriu românesc în această zi se tăiau porcii de Crăciun.

În zona Moldovei şi Bucovinei s-a acreditat ideea că Ignat ar avea un corespondent feminin – Înătoaia sau Înătoarea.

Sărbătoarea de Ignat - tăierea porcului

Sărbătoare de Ignat - tăierea porcului

În vechiul Egipt, deși porcul era considerat un animal dezgustător, oamenii îl jertfeau și îl mâncau, ritual în cinstea zeului Osiris, într-o anume zi din an.

După multe milenii de la atestarea...

Tradiții și superstiții Româneşti

Ajunul Crăciunului (24 decembrie)

Cuvântul ajun e un derivat regresiv al verbului a ajuna – a posti.

După observaţia lui B.P. Hasdeu, preseara Naşterii Domnului a fost personificată de popor sub numele mitologic de Moş Ajun, întâlnit frecvent în colinde: Bună ziua lui Ajun/Da-i mai bun –a lui Crăciun.

Perioada cuprinsă între seara Ajunului de Crăciun şi Bobotează, în calendarul poporului se asocia cu perioada renovării timpului şi refacerii forţelor cosmice. Ca orice cumpănă a timpului, această perioadă era propice practicilor magice de tot felul, ghicitului viitorului, prezicerilor meteorologice şi matrimoniale.

Datini și obiceiuri:
– se ajunează de noroc; se face calendarul de ceapă şi alte practici de aflare a vremii anului următor
– se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an
– nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.
– se hrănesc păsările prin ciur, să se ouă mult; se ameninţă pomii neroditori.
– se dă vitelor fân ţinut sub masă cu bucatele din fiecare fel de mâncare să nu li se ia mana.
– se mănâncă peste, ca apărare de friguri; nu se bea rachiu că-i al dracului.
– pregătirea colacilor de Crăciun
- există obiceiul de a merge cu colindul, și în general copii cântă colinde prevestind nașterea Domnului

Rămâi gazdă sănătoasă

Să ne dai cinstea frumoasă
Și-un colac de grâu curatu
De la Dumnezeu lăsatu
Nici mai mare nici mai micu
Ca rotila di la plugu

Rămâi, gazda, sănătoasă
Peste-un an mai veseloasa
Sa ne dai cinstea frumoasă
Și-o...

Colinde

Am plecat să colindam, Domn, Domn să-nălțăm

Am plecat să colindam
Domn, Domn să-nălțăm

Când boierii nu-s acasă
Domn, Domn să-nălțăm

C-au plecat la vânătoare
Domn, Domn să-nălțăm

Sa vâneze căprioare
Domn, Domn să-nălțăm

Căprioare n-au vânat
Domn, Domn să-nălțăm

Ci-au...

Colinde

Moș Crăciun: Mag bătrân din vremuri bune

Moș Crăciun:

Mag bătrân din vremuri bune, Moș Crăciune,
Răsărind din lumi de basme, tu vii iar cu traista plină
De minuni, de daruri sfinte și de datină creștină.
Moș Crăciune, Moș Crăciune,
Mag bătrân din vremuri bune,
Azi, când vii...

Colinde

Colo sus și mai în sus, Colindam Doamne, Colind

Colo sus și mai în sus
Colindăm Doamne, Colind
La porțile raiului
Este-o dalbă mănăstire.

Și-ntrânsa cine șade?
Șade Maica Precesta
C-un prunc mic ce tot plângea.
Maica Sfânt-așa-i zicea:

Taci pruncule, nu mai plânge,
Că...

Colinde

Deschide ușa creștine Ca venim din nou la tine

Deschide ușa creștine
Ca venim din nou la tine.
Drumu-i lung și-am obosit,
De departe am venit.

Ca la Viflaem am fost,
Unde s-a născut Hristos
Și-am văzut și pe-a sa mamă,
Pe care Maria-o cheama.


Cum umbla din casă-n casă
Ca...

Colinde

Domnuleț și domn din cer: Mare-i seara de-astă seară...

Domnuleț și domn din cer:

Mare-i seara de-astă seară
Domnulet și Domn din cer
Și nu-i seară de-astă seară
Ci e seara lui Crăciun,
Lui Crăciun celui bătrân

Când s-a născut Fiul sfânt,
Fiul sfânt pe-acest pământ.
Fiul plânge,...

Colinde

Lerui ler

Sus pe cerul înstelat
Mândră stea s-a arătat
Și cu flori de măr în mână
Se coboară peste stână
Lerui ler

Într-un grajd sărac de lemn
Din cetatea Betleem
Într-o iesle-n rece scut
Domnul lumii s-a născut
Lerui ler...

Colinde

Sus boieri, nu mai dormiți, O lerui, Doamne

Sus boieri, nu mai dormiți
O lerui, Doamne

Vremea e să vă gătiți,
O lerui, Doamne

Casa să v-o măturați,
O lerui, Doamne

Masa să v-o încărcați,
O lerui, Doamne

Nu dormiți în astă seară,
O lerui, Doamne

Ci ședeți la...

Colinde

Moș Crăciun: Prin orașe și prin sate

Moș Crăciun

Prin orașe și prin sate
Mai ales copiii spun
Că din țari mai depărtate
Vine iarăși Moș Crăciun.

Nu mai pot de bucurie
Și-l așteaptă toți cu drag,
Să le dea vreo jucărie
Sau covrigi câte-un șirag.

Cică Moșul, cum...

Colinde

Moș Crăciun: Eu l-am-văzut pe Moș-Crăciun

Moș Crăciun

Eu l-am-văzut pe Moș-Crăciun: e un moșneag
Cu barbă albă, cu cojoc și cu toiag,
Ca toți moșnegii care trec pe drum.

Departe, într-o țara fermecată
În care nimeni n-a ajuns vreodată,
Stă singur cuc într-un bordei de fum....

Colinde

Noapte sfânta

Noapte sfânta, fericită,
Lumea-i liniștită.
Numai fecioara mai veghează
Și sus bolta se-nstalează.
Maica sfânta-i cântă lin,
Pe fiul său adormind.

Noapte sfânta, fericită,
Pastori, magi la drum plecară,
Îl...

Colinde

O brad frumos

O, brad frumos; o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde.
O, brad frumos; o, brad frumos,
Cu cetina tot verde.

O, brad frumos; o, brad frumos,
Ma'ndemni sa fiu ca...

Colinde

Din an în an

Din an în an sosesc la geam
Povești cu Moș Ajun
E ger cumplit, e drumul greu
E obicei străbun.

Se-arată mamele la porti,
Copiii nu mai spun.
Tu nu uita atunci când poti
Române sa fii bun.

E seara de Crăciun în...

Colinde

O, ce veste minunată!

O, ce veste minunată,
În Vifleem ni se-arată
Astăzi s-a născut
Domn fara-nceput
Cum au zis prorocii.
Mergând Iosif cu Maria
În Vifleem a se-nscria,
Intr-un mic oraș,
lang-acel oraș
L-a născut pe Mesia.
pe...

Colinde

Moș Crăciun cu plete dalbe, A sosit de prin nămeți

Moș Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeți.
Și aduce daruri multe
La fetițe și băieți.
Moș Crăciun, Moș Crăciun.

Din bătrâni se povestește
Ca-n tot anul negreșit,
Moș Crăciun la geam sosește
Niciodată n-a lipsit.
Moș...

Colinde

Ninge, ninge

Fulgi de zăpadă se aștern iar pe stradă
Și ninge și ninge mereu.

Afară, pe stradă
Colindătorii pornit-au să cânte
Când Domnul Isus s-a născut.

Isuse, Isuse,
Nașterea Ta așteptat-au străbunii
Să scape prin ea de păcat....

Colinde

Nouă azi ne-a răsărit, Domnul Isus Hristos!

Nouă azi ne-a răsărit,
Domnul Isus Hristos!
Mesia cel mult dorit,
Domnul Isus Hristos.

Din Fecioara s-a născut,
Domnul Isus Hristos!
Și cu lapte s-a crescut
Domnul Isus Hrisos.

Cu scutece s-a-fășat,
Domnul Isus Hristos!
Și...

Colinde

Crăciunul (25 decembrie)

Naşterea Domnului (Crăciunul)

Crăciunul este polul în jurul căruia gravitează o multitudine de colinde, urări şi tradiţii specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar ce se regăsesc, surprinzător, în contemporaneitate. În folclorul românesc Colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradiţional, cel mai bogat şi colorat prilej de manifestări folclorice.

Cuvântul Crăciun se întâlneşte la români, precum şi la o seamă de popoare slave sau romanice din jurul nostru. Se presupune că etimologia ar avea fie origine latină (Creatio – naştere, calatio – convocare, quartum jejiunium – al patrulea post), fie slavă (karacun – sărbătoarea solstiţiului de iarnă; moarte năpraznică sau spirit al morţii) sau albaneză (kercum – buturugă).

Tot mai mulţi adepţi îşi însuşesc teoria caracterului autohton, traco-dacic, al acestei sărbători a solstiţiului de iarnă, în care rolul principal îl juca cultul buturugii sacre, aprinsă ritualic pentru a stimula Soarele slăbit de puteri în anotimpul rece.

Obiceiuri:
– focul nu trebuie sa se stingă, se pune “buşteanul de Crăciun”a cărui cenuşă pusă în grădină aduce belşug
– finii merg cu daruri la naşi.
– se merge cu Turca, se colindă cu Steaua, Vicleimul, Irozii
– firmiturile colacului de Crăciun se dau păsărilor şi vitelor să fie ferite de rău.
– se ascunde furca de tors, până la Bobotează

Trei crai de la răsărit, Cu steaua-u călătorit

Trei crai de la răsărit
Cu steaua-u călătorit
Și pe cale cum mergeau
Steaua 'nainte vedeau

Iar când stau de odihneau
Steaua inca așteptau.
Pana la Irod au ajuns
Steaua-atunci li s-a ascuns

De aici dac-au plecat
Steaua iar s-a...

Colinde

Trei crai de la răsărit, Cu steaua-au călătorit (II)

Trei crai de la răsărit
Cu steaua-au călătorit
Și-au mers, după cum cetim,
Pana la Ierusalim

Acolo dac-au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Prin oraș ei au cautat
Și pe toți au întrebat

"Unde s-a născut", zicând,
"Un crai...

Colinde

Cu steaua

Prin vifornița de-afară,
Am venit cu steaua iară,
Și pe unde am venit
Calea s-a întroienit;
Nu-i chip drumul de găsit!

Strat de strat s-așterne neaua,
Nu mai colindăm cu steaua;
Fiul din Ierusalim,
Pe Mesia, să-l...

Colinde

Steaua sus răsare dincolo de zare

Steaua sus răsare dincolo de zare
Azi e sărbătoare e Crăciunul mare
Inimi cântă-n cor pace tuturor
Peste tot în lume oameni sa adune
Rugi cu bucurie pentru veșnicie
Steaua sus răsare dincolo de zare...

Colinde

Bucovina, mândră floare, Răsărit-a Steaua sus

Bucovina, mândră floare,
Răsărit-a Steaua sus,
Pe tine să te vestească
Că s-a născut Domn Issus.

O să intre-n a ta casa
Lângă bradu-mpodobit,
Masa ta să ți-o sfințească,
Om bogat, om năcăjit.

Coborât-a peste tine,
Traiul să...

Colinde

Steaua spre Răsărit strălucește

Steaua-mpăratului se ivește.

Steaua cu raze mari luminează,
Sfânta Naștere adeverează.

Că să născut astăzi cel prea veșnic,
Mesia Hristos cel prea puternic.

Din Fecioara Maria Curata
Astăzi este...

Colinde

Steaua Luminează

Am pornit spre răsărit,
Steaua luminează.
Să vedem ce ne-a vestit,
Steaua luminează.

Drumu-i lung şi anevoios,
Steaua luminează.
Dar noi mergem bucuros,
Steaua luminează.

De la stea noi am aflat,
Steaua...

Colinde

Sfântul Ștefan (27 decembrie)

Sfântul Ştefan-Cel Încununat, sărbătorit în fiecare an pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, a fost primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos. Pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre.

Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim şi avea origini iudaice. De asemenea, Sfântul Ştefan este recunoscut că fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile iudaice.

Obiceiuri:
- pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor suferinde, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi;
- tot pentru sporul casei şi sănătatea, se dăruieste icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă
- este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie;
- este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certaţi

Îngropatul Crăciunului (28 decembrie)

Sf. 20000 Mucenici arşi în Nicomidia (Îngropatul Crăciunului)

Deşi lipsesc unele elemente din scenariul morţii şi învierii zeului solar, Crăciun, s-a păstrat în unele sate acest obicei.

Cortegiul funerar era însoţit de lăutari care interpretau melodia versului de la prohodul românesc, pe un text adaptat momentului:

Măi, Crăciune, măi, bătrâne/Astăzi te-ngropăm pe tine./Haideţi toţi, cu mic cu mare,/Să ducem Crăciunu-n vale,/Şi să-l băgăm în produc,/Pe el să punem butuc./O, Crăciune, o, bătrâne,/Du-te de la noi cu bine;/Meri pe apa Sâmbetei,/Şi-napoi nu mai veni,/C-a veni altu Crăciun,/Şi-a fi ca tine mai bun.

Ajunul Sf. Vasile, Îngropatul Anului Vechi (31 decembrie)

Ovidania Praznicului Naşterii Domnului (Ajunul Sf. Vasile, Îngropatul Anului Vechi)

Revelionul nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichităţii geto – dace ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul.

Datini, credinţe şi obiceiuri:
– dacă este senin, anul va fi secetos;
- dacă este înnourat, anul va fi ploios;
- dacă este luna plină, va fi an mănos;
– se joacă Vergelul şi alte practici de aflare a ursitului;
– se ascunde furca să nu fie muşcaţi de şarpe;
– seara se lasă porţile descuiate, iar lumina şi focul aprinse;
– copii merg cu pluguşorul

Prin infinite obiceiuri şi credinţe oamenii culturalizează fenomenele naturale care se desfăşoară independent de dorinţa şi voinţa lor: sacrificiul ritual al porcului, prepararea alimentelor rituale din grâu şi carne de porc, credinţa că se deschid mormintele şi se întorc spiritele morţilor printre cei vii, Periniţa, strigătul peste sat, stingerea luminilor înfăţişând întunericul şi haosul, aprinderea luminilor care simbolizează naşterea divinităţii, alungarea spiritelor malefice prin zgomote şi încuratul cailor, Sorcova, Chiraleisa, încercarea norocului, aflarea ursitei, întocmirea calendarului, împăcarea pricinilor şi săvârşirea actelor de toleranţă şi îngăduinţă, începerea simbolică a lucrului şi altele.

Sorcova (3)

Sorcova:

Câtă șindrilă pe casă,
Atâția galbeni pe masă;
Cât grâu in ogor,
Atâtea vite-n obor;
Câte paie-n bătătura,
Atâția copii în pătură;
Cât păr într-un cojoc,
Atâția copii la foc;
Câta frunză pe umbrar,
Atâția bani în buzunar!

Urături

Frunză verde de mărar, Bună sara gospodari

Frunză verde de mărar
Bună sara gospodari
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine

De dormiți, de nu dormiți,
Vă rugăm să vă treziți
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră

Zurgălăi și clopoțăi
Încă o roată măi...

Urături

Hai căluţii la galop!

Dii căluț, dii căluț...!

Frunzuliță flori mărunte,
Dii căluț, în ritm la munte.

Trupul joaca în locul meu,
Ca-s picioarele de zmeu...

Înainte și înapoi,
Cum e jocul pe la noi,
Dii căluț...!

Frunzuliță...

Urături

Aho, Aho opriți aici, Si pocniți vîrtos din bici

Aho, Aho opriți aici
Si pocniți vîrtos din bici
Să vestim acum poporul
C-am pornit cu plugușorul
Plugușorul celor mici
Ca ștejarul de voinici
Adunați din 7 sate
Cu cojoacele pe spate
Cu căciule mari cât ei
Zăngăniți din zurgălăi...

Urături

Jocul Caiuților de Anul Nou

Foaie verde de alior,
Ăsta-i jocul cailor.

Foaie verde grâu mărunt
Hai cu caii tropăind.

Foaie verde busuioc,
Hai cu caii la galop.

Foaie verde, foaie creață,
Hopușica, față în față.

Și iar...

Urături

Jienii

Rolurile sunt interpretate de 7 băieţi (2 din ei în travesti).

Personajele sunt următoarele:
- Anul Nou: îmbrăcat în mireasă cu tot ce presupune acest costum+ sabie. ;
- Anul Vechi: poartă costum naţional, bundiţă, cuşmă din...

Urături

Iată ceata de flăcăi, Ce-a venit din şapte văi

Urare:

Iată ceata de flăcăi
Ce-a venit din şapte văi
Să vă spună dumneavoastră
O urare la fereastră

Ref: La la la la la...

În seara lui Vasile Sfântu’
Mi-o furat căciula vântu’
Şi mi-o dus-o sub fereastră
Chiar aici la...

Urături

Urătură din Moldova: Aho, Aho, Sara Sfântului Vasile

Urătură din Moldova:

Aho, Aho,
Sara Sfântului Vasile,
La mulți ani români cu bine.
De când sara s-a'nserat,
Noi am pornit la urat,
Să stârnim câinii din sat,
Să sculăm oamenii din pat.

Trageți plugul la părete
Și boii la iarbă...

Urături

Plugușorul umoristic: Aho, aho! Mâine anul se-noiește...

Plugușorul umoristic:

Aho, aho!
Mâine anul se-noiește
Plugușorul se pornește
Și începe-a colinda
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belșug
Ca și brazda de sub plug.
Mânați măi, hăi,...

Urături

Capra din Cozmești: Ța, ța, ța, caprițo, ța

Capra din Cozmești:

Ța, ța, ța, caprițo, ța,
Ța, ța, ța, la munte, ța!
Ța, ța, ța, la iarbă verde,
Unde lupul nu te vede!

Ța, ța, ța, caprițo, ța,
Că pun mâna pe nuia!
Și nuiaua-i de cireș
N-ai sa știi pe und-să ieși!
Ta, ța,...

Urături

Ursul: Bună seara, gospodari! Venim cu ursul din deal...

Ursul:

Bună seara, gospodari!
Venim cu ursul din deal,
Să vă urăm sănătate,
Mulți ani, mulți ani și bucate!
Ursul nostru-i mare domn
Și mereu, mereu i-i somn!
Și dacă i-ai da sarmale,
Ursul ți-a călca pe sale,
Te-a mângâia pe...

Urături

Urătură de la Ostra

Bună sara, bună sara
Am venit s-aprind țîgara
Mi-o spus oamenii d-aici
C-aveți fete mari și mici
Cele mari de măritat,
Cele mici de zvârlit sub pat.

Bună sara, dragă gazdă,
Mă primești să-ți trag o brazdă?...

Urături

Bădica Traian

Aho, aho!

Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toți de bine.

Și nouă de folos
C-am ajuns sănătoși!
Stați băieți și nu urați
Sama bine să luați!

Și de acu, flăcăi, urați,
Zurgălăi si...

Urături

Semănatul: Să ningă, Să plouă, Să picure rouă...

Semănatul:

Să ningă,
Să plouă,
Să picure rouă,
Și grâu să-ncolțească,
Bogat să rodească!
S-aducă nădejde
Trecând de primejdie.
Copiii să crească,
Mulți ani să-nflorească.

Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul verii
Și-n...

Urături

Bădica Traian: Aho, aho! Bună seara, buni gospodari,...

Bădica Traian:

Aho, aho!
Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toți de bine.

Și nouă de folos
C-am ajuns sănătoși!
Stați băieți și nu urați
Sama bine să luați!

Și de acu, flăcăi, urați,
Zurgălăi...

Urături

Capra de Anul Nou: Ța, ța, ța, căprița mea,...

Capra de Anul Nou:

Ța, ța, ța, căprița mea,
Da diseară, ce-om mânca?

Îi mânca ce s-o întâmpla
Și te-oi vinde-n Sadova.

Și-i mânca cât îi mânca,
Până burta ți-o crăpa.

Ța căpriță de la munte,
Cu steluță albă-n frunte,...

Urături

Anul Nou, Sfântul Vasile (1 ianurie)

Sf. Vasile cel Mare, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului (Sân-Vasii, Anul Nou, Crăciunul Mic)

Datinile din această zi sunt legate îndeosebi de renovarea anului, predominând riturile de purificare, de exorcizare şi practicile divinatorii. Se crede că în această zi se deschid cerurile şi animalele vorbesc.

Principalele datini din seara lui Sânvasile atestă cu destulă claritate că această sărbătoare s-a constituit mai ales prin transferarea obiceiurilor agrare de primăvară, existente atunci când Anul Nou se serba de 1 martie.

– se umbla cu Vasilca (căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele), cu Pluguşorul, Sorcova sau Semănatul.

– calendarul de ceapă (după normele practicii ritualice tradiţionale se credea că după cum foile de ceapă erau umede sau uscate, în urma presărării lor cu sare şi verificate după un anumit număr de zile, luna respectivă avea să fie secetoasă sau ploioasă).

Ajunul Bobotezei (5 ianuarie)

Tradiții populare:

- dacă este bură pe pomi, vor fi fructe multe;
- dacă este ger, va fi an bun; dacă plouă , va fi an ploios;
– se posteşte pentru noroc.
– obiceiuri: preotul merge cu Iordanul prin sat; este omenit în fiecare casa, i se dă şi un fuior de cânepă
– fetele fură busuioc de la preot (să-şi viseze ursitul);
– fetele îşi pun salbele în prag, sa treacă popa, ca sa se mărite curând;
– spicele şi boabele pe care a şezut popa, date animalelor şi păsărilor, le feresc de rele şi le aduc spor
– se deschid cerurile şi se împlinesc dorinţele

Boboteaza (6 ianuarie)

Botezul Domnului (Boboteaza)

Sărbătoare creştină a botezului Domnului, se mai numeşte teofanie sau epifanie (Arătarea Domnului). În tradiţia populară, acestei sărbători creştine i s-au încorporat elemente ale unor rituri ancestrale de fertilitate, de purificare, de cinstire a sacralităţii apei şi a focului.

Ziua Bobotezei încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă.

Credinţe şi obiceiuri:
– se ţine slujba la apă curgătoare;
- se sfinţesc apele (dracii fug din apă şi sunt mâncaţi de lupi), preotul aruncă crucea în apă, iar cine o scoate este cinstit cu bani;
– oamenii se scaldă, să fie sănătoşi;
– se înconjoară casa afumând-o cu o petică aprinsă ca să fie apărată de şerpi;
– două săptămâni nu se spală cămăşi pentru ca sunt apele sfinţite;
– Iordănitul, Încuratul cailor, Ardeasca (pentru a avea spor în gospodărie);
– mamele botează mormintele pruncilor morţi nebotezaţi, ca să-i mântuiască;
– dacă este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate;
- dacă plouă e iarnă lungă;
- se schimbă vremea: dacă e frig, se moaie; dacă e cald vine ger.
- fetele numără parii de la gard, ghicesc în oglindă, pun fire de busuioc sub pernă ca să viseze ursitul.

Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie )

Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (Sântion)

Sărbătoarea din ziua de 7 decembrie păstrează amintirea manifestărilor precreştine, specifice cultului zeului Dionisos din mitologia greacă. De aceea această zi include motive specifice tuturor zilelor de renovare ale anului, inclusiv ospeţele şi manifestările orgiastice.

În unele localităţi, femeile serbează Ziua Babei. Elementul esenţial al acestei sărbători îl constituie desfăşurarea unor gesturi ritualice prin care femeile aduc prinos de recunoştinţă bătrânei (babei) care le-a ajutat să aducă pe lume copii. Semnificaţia darurilor pe care femeile le dau babei cât şi a petrecerii trimite la sensurile profunde ale riturilor de trecere, care se reflectă în obiceiurile legate de viaţa omului.

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun

Crăciunul este cea mai frumoasă, mai iubită și așteptată sărbătoare, celebrată de toată lumea creștină pe 25 decembrie. Crăciunul semnifică nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu.

Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou

Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou

Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova sunt ele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră.



Videos


30/11/2019

Bun

(1) (0)
29/11/2019

Frumos

(1) (0)
Rate this article:
Generează un alt cod=